Cel mai bun program de ţară pe care îl are România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR), menţionând că are o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii, începând cu anul 1998.

El a subliniat că opiniile sunt personale şi nu implică în niciun fel poziţia oficială a Băncii Naţionale a României.

"La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de ţară? Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place, că e făcut de români sau parţial de români sau în mică parte de români, cu multă ecologie, cu mult IT în el - şi aşa mai departe, ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm şi asta este - că ne place sau că nu ne place. Văd, de asemenea, posibile progrese punctuale, dar necoordonate, făcute de unii întreprinzători români, fiecare pe nişa lui, însă, fără să aibă o viziune macroeconomică integratoare, fără să aibă neapărat viziunea impactului pe fiscalitate şi pe politicile fiscale şi monetare, iar, pe termen lung şi foarte lung o reformă a sistemului educaţional care să promoveze alte valori decât cele promovate în ultimii 30 de ani, punând accentul pe solidaritate, pe abordarea pe termen lung, pe respectul pentru autorităţi, pe stimulente non-materiale", a menţionat Valentin Lazea, la conferinţa "(Re)deşteptarea României: Un plan de ţară, acum!".

Oficialul BNR a precizat că are o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii.

"Am o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii - o experienţă tristă, pot să spun din start, începând cu 1998, când s-a făcut planul de ţară, prima tentativă a României să adere la OCDE - şi trecând prin 2016 - strategia România competitivă, un alt plan de ţară, şi 2018-2019 - Planul naţional de adoptare al euro. Deci, am o experienţă vastă în acest domeniu şi entuziasmul care pe mulţi îi cuprinde când aud de plan de ţară, pe mine nu mă mai afectează, pentru că am trecut prin etapele astea", a spus Lazea.

El a subliniat că, un plan sau o strategie de ţară, trebuie să îndeplinească unele criterii, printre care: să aibă în vedere toţi cei trei factori care contribuie la PIB-ul potenţial, respectiv capital, forţă de muncă, productivitate, să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie, să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal şi monetar odată cu implementarea măsurilor, să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale. De asemenea, trebuie "să depăşească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu şi lung - şi să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor şi agenţiilor statului, cu iniţiativele sectorului privat".

Totodată, Valentin Lazea a făcut referire la "cauzele evidente pentru care au eşuat programele de ţară elaborate până în prezent de autorităţile române", menţionând că alte planuri de ţară realizate pentru România de instituţii financiare internaţionale au avut "un oarecare câştig de cauză", însă nu total.

"De ce au eşuat, cel puţin cele pe care le ştiu eu, programele de ţară elaborate de autorităţile române? Prima este cea pe care aţi spus-o deja, măsuri nebugetate. De fapt, în 2016, Banca Mondială a descoperit 365 de programe elaborate de autorităţile române, zăcând prin diverse sertare, din care circa două treimi nu aveau prevăzut niciun buget. Deci, aşa se fac la noi planurile de ţară. Dar, există şi cealaltă treime, o sută şi ceva de programe, care aveau buget. Un al doilea motiv este contextul electoral cvasi-permanent. Dau exemplul strategiei acesteia, România competitivă, elaborat în anul 2016, sub egida Guvernului şi Academiei Române, deci nu era făcută de un grup de oameni binevoitori sau aşa mai departe, sub egida Guvernului şi Academiei Române, cu măsuri clar identificate şi bugetate, dar rapid abandonată din cauza contextului electoral al acelui an", a mai spus Lazea.

El a subliniat că au existat şi alte planuri de ţară care, pe lângă faptul că erau bugetate, nici măcar nu erau în context electoral adoptate, cum a fost Strategia naţională de adoptare a monedei euro din 2018-2019 şi, cu toate astea, "abandonată şi ea foarte rapid".

"Deci, există probabil şi alte cauze mai profunde, de natură sociologică, culturală, cum vreţi să-i spuneţi, pentru care programele elaborate de autorităţile române până în prezent au eşuat. Am încercat eu să mă gândesc aşa, cât m-a dus pe mine mintea, cam care ar fi aceste cauze mai profunde ale eşecului programelor de ţară elaborate de autorităţile române. Am listat aici patru cauze, probabil că ele sunt mai multe. O primă cauză ar fi lipsa de respect pentru autorităţi, lipsă generată şi obiectiv, şi subiectiv - obiectiv, să zicem, pentru că publicul a văzut desele schimbări de priorităţi. Imediat ce se schimbă Guvernul, se dau la o parte priorităţile vechi, apar alte noi sau, chiar şi în acelaşi ciclu electoral, la prima remaniere se schimbă priorităţile, deci ce e valabil azi, nu mai valabil mâine şi aşa mai departe. Deci, asta nu poate să genereze încredere în autorităţi. Sau, cazul celălalt subiectiv, incompatibilitatea acestor idei sau proiecte avansate de autorităţile de la centru cu interesele locale, mai mult sau mai puţin oculte, care sunt deranjate sau au propria lor agendă şi, practic, sabotează aceste idei venite de la centru", a adăugat oficialul BNR.

În opinia sa, un alt motiv pentru care au eşuat aceste programe de ţară elaborate de autorităţile române este "lipsa de solidaritate intra şi inter-instituţională".

"Şi aici avem o litanie întreagă de probleme pentru că un plan de ţară presupune să ai empatie, empatie pentru instituţii cu care probabil nu vei mai avea niciodată de-a face, cu zone ale ţării în care probabil nu vei ajunge niciodată, empatie între gulerele albe şi gulerele albastre, între transilvăneni şi olteni, între moldoveni şi munteni - şi aşa mai departe, între tineri şi bătrâni, între bătrâni şi tineri - ori noi, în România, am pierdut această noţiune de empatie şi de solidaritate şi se poate demonstra. România se caracterizează prin discrepanţe colosale la nivel teritorial, prin venituri fiscale de numai 27% din PIB, al doilea cel mai mic nivel din Europa, care arată ce? Când nu eşti dispus să contribui la punga generală, înseamnă că nu eşti solidar cu restul naţiunii", a adăugat Valentin Lazea

Referindu-se la al treilea motiv, oficialul BNR a menţionat "desconsiderarea stimulentelor non-materiale".

"Deci, dacă un proiect nu vine cu punguţa de bani ataşată în spatele lui, nu este interesant. Nimeni nu se gândeşte că, făcându-şi treaba bine şi nu pentru bani, face o economie de timp şi de nervi pentru sine şi pentru toţi concetăţenii săi. (...) Şi, al patrulea motiv, viziunea prevalentă pe termen scurt şi foarte scurt, în sensul că, întotdeauna, dintr-un plan de ţară se iau şi se execută primele măsurile cele mai uşoare şi cele mai populare şi cele mai uşor de făcut - 'cherry picking', cum zic englezii, deci culegi cireşele care stau cel mai aproape de pământ, iar cele mai grele şi mai cu efect pe termen lung sunt lăsate pentru mai târziu. Atunci, de ce au reuşit parţial programele de ţară elaborate pentru România de autorităţi străine, că vorbim de FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană? În primul rând, aceste autorităţi se bucură de mai mult respect decât autorităţile autohtone. Când şi-au stabilit o listă de priorităţi, aceea este lista de priorităţi pe termen lung", a subliniat Lazea.

Oficialul BNR a adăugat că, în al doilea rând, îndeplinirea acestor programe vine la pachet cu stimulente de ordin material.

"Foarte important, deci, vine cu punguţa cu bani în spatele său. Dar, chiar şi aceste programe, se lovesc în implementare de lipsa de solidaritate din societatea românească. De exemplu, privilegiile unora în materie de neplată a impozitelor şi taxelor sau privilegiile altora în a primi beneficii disproporţionat de mari în raport cu contribuţiile. Ştim discuţiile care au loc cu reforma pensiilor, Europa condiţionează banii din PNRR de această reformă. Noi suntem dispuşi pentru 'vested interest' să punem în pericol respectivii bani. Şi punctul patru: chiar şi aceste programe, făcute de instituţii internaţionale, se lovesc de atitudinea orientată prevalent pe termen scurt, în detrimentul termenului mediu şi lung, adică se selectează acele măsuri care sunt uşor de făcut", a mai spus Valentin Lazea. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)