Piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea, arată un studiu referitor la piaţa muncii din România, prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, de Confederaţia Patronală Concordia, în parteneriat cu KPMG România.

În ceea ce priveşte rata de emigrare, datele centralizate în analiza de specialitate relevă faptul că, deşi aceasta a stagnat în contextul pandemiei, atât numărul, cât şi nivelul de calificare al imigranţilor nu reuşeşte să acopere scăderea prin emigrare, soldul migraţiei internaţionale în anul 2021, fiind negativ, respectiv de minus 16.100 de persoane.

În topul regiunilor de origine a emigranţilor definitivi se înregistrează zonele cu cele mai mari salarii din România. În acelaşi timp, cei aproximativ 240.000 de lucrători din afara Uniunii Europene (UE) veniţi în România în perioada 2017-2022 ar putea popula un oraş de dimensiunea Ploieştiului, însă cu o populaţie eminamente necalificată sau slab calificată, susţin realizatorii studiului.

Conform documentului, piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea.

"Pe de-o parte, acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei cu contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populaţiei inactive (unde sunt mai multe femei), a şomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs, care poate nu ştiu de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie că vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în România. Totodată, există o tendinţă de creştere pentru self-employed - pentru care, spre deosebire de angajaţii cu normă parţială, trebuie să fie gândite mecanisme de protecţie socială", notează sursa citată.

La sfârşitul anului 2021, se înregistrau 2.412.290 de persoane aflate în întreţinerea altor persoane sau a statului ori care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice, echivalentul a aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

Raportat la perioada analizată, România se regăsea în grupul de şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan atât spor natural, cât şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia. Pentru întreaga perioadă 2011-2021, la nivel naţional, declinul natural a depăşit 1,1 milioane de locuitori.

La finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51. Studiul relevă faptul că această scădere continuă şi pe parcursul anului 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural.

Datele prezentate marţi evidenţiază faptul că ponderea populaţiei cu nivel mediu de educaţie este în creştere, de la 37,1% în 2011 la 43,5% în 2021. La fel se întâmplă şi în cazul populaţiei cu nivel superior de pregătire (de la 12,9% în 2011 la 16% în 2021), însă "30% dintre aceştia se pierd la angajare".

De asemenea, rata de angajare în grupa de vârstă 20-34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte este de doar 70%, a treia cea mai scăzută din UE. În acelaşi timp, evoluţia ratei supra-calificării relevă o tendinţă de creştere a proporţiei lucrătorilor cu studii superioare ocupaţi în locuri de muncă ce nu necesită un grad de educaţie de nivel terţiar (2012-2020).

Pe segmentul salarizării, studiul KPMG şi Concordia arată că cel mai bine plătit angajat din România este bărbat, lucrează într-o companie privată cu capital străin din sectorul IT&C, în timp ce la polul opus se află un salariat din domeniul HoReCa, din Teleorman.

În acest context, cele mai ridicate valori ale câştigului salarial mediu lunar se înregistrează în companiile majoritar private şi în companiile cu proprietate integral străină, fiind în medie cu 47%, respectiv 35% mai mari decât media la nivel naţional.

Sectorul ITC a înregistrat cele mai mari creşteri de cost cu forţa de muncă: 11.208 lei/lună, cu 93,2% mai mare faţă de costul mediu lunar pe economie (2021).

La nivel regional, un salariat câştigă, în medie, cu 40% mai mult faţă de media naţională dacă este angajat în regiunea Bucureşti-Ilfov. Pe de altă parte, cel mai scăzut nivel salarial s-a înregistrat în Teleorman, cu 24,5% mai puţin decât câştigul mediu de la nivel naţional.

"Pentru a fi absorbite, creşterile de costuri cu forţa de muncă ar trebui însoţite, cel puţin parţial, de creşterea productivităţii. Deşi cu o creştere accentuată în medie, sub lupă, creşterea productivităţii este concentrată într-un singur sector - tranzacţii imobiliare. Productivitatea muncii din România nu ţine, în fapt, pasul cu creşterea costului pe muncă. În acelaşi timp, impozitarea muncii rămâne a treia cea mai mare din UE. O investiţie profitabilă a acestor contribuţii peste medie ar fi un sistem de educaţie care să scoată absolvenţii angajabili, ar fi un câştig pentru toată lumea. Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice. În timp ce automatizarea/digitalizarea va umple unele goluri, se vor crea alte goluri pentru cerere de noi specializări. La fel cum se vor crea goluri tot mai mari în sistemele de asigurări sociale. Dezideratul ar fi să nu avem niciun absolvent fără experienţă practică efectuată în primul an după absolvire, iar asta va însemna inclusiv o reaşezare regională şi contracte de muncă mai flexibile", susţin realizatorii cercetării.

Aceştia consideră, în acelaşi timp, că "avem nevoie (şi) de lucrători din afara UE", deoarece "resursele interne raportate la emigraţia care va continua nemijlocit, nu vor putea compensa deficitul actual".

"Pe lângă simplificarea şi digitalizarea proceselor pentru încadrarea lor în muncă în România, avem nevoie şi de lucrători străini calificaţi. Politici şi măsuri relevante pot fi conturate doar dacă vom completa această radiografie cu o mai mare granularitate şi o componentă calitativă. Nu putem spera la o creştere economică solidă pe termen mediu fără o dezbatere consistentă despre cum creştem productivitatea muncii şi cum impozităm munca", se menţionează în document.

În perioada analizată, România se afla pe locul 2 în UE 27 în ceea ce priveşte soldul pozitiv al locurilor de muncă înfiinţate vs desfiinţate, diferenţa netă fiind de peste 140.000 de noi locuri de muncă înfiinţate.

Studiul "Analiza Pieţei Muncii în România" a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului "Consolidarea Dialogului Social în România", implementat de Confederaţia Patronală Concordia, în parteneriat cu NHO - Confederaţia Patronală din Norvegia. Proiectul este sprijinit de Norvegia prin Granturile Norvegiene 2014-2021, în cadrul Programului "Dialog Social - Muncă Decentă".

Analiza a urmărit o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România.

Confederaţia Patronală Concordia (CPC) este confederaţia patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, ce reuneşte 16 industrii-cheie pentru economia românească, peste 2.200 de companii cu mai mult de 330.000 de angajaţi, care au o contribuţie totală de 26% din PIB.

Concordia este singura organizaţie parte a BusinessEurope, a Organizaţiei Internaţionale a Angajatorilor (IOE) şi al Business at OECD (BIAC), precum şi partener legitim în toate dezbaterile publice de la nivelul Guvernului, Parlamentului şi ale structurilor de decizie din teritoriu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)