Economia globală îşi va încetini creşterea la aproximativ 1,6% în acest an, mai puţin de jumătate din media estimată pe termen lung, de 3,5%, iar inflaţia va scădea, dar se va situa peste ţinta pentru 2023 în aproape toate ţările, arată raportul PwC Global Economic Watch 2023, dat joi publicităţii.

"Crizele suprapuse din ultimii ani au creat un climat neobişnuit de incert în care prognozele au devenit extrem de volatile, cu riscurile şi consecinţele aferente pentru deciziile de afaceri şi de politică economică. Economia globală a încetinit vizibil şi multe state vor continua şi în 2023 să fie puternic afectate de o inflaţie mare şi, în consecinţă, de presiunile generate de costul vieţii. Totuşi sunt motive de optimism moderat datorate mai ales faptului că statele europene s-au adaptat mai bine decât s-a crezut iniţial la criza energetică şi la condiţiile financiare mai stricte impuse de băncile centrale pentru a calma inflaţia. Teama de recesiune în zona euro, anticipată anul trecut, a fost din fericire infirmată de datele Eurostat anunţate la finalul lunii ianuarie. Există, prin urmare, toate şansele ca evoluţia să fie mai bună decât se previziona şi economia să continue să crească, mult mai lent, dar totuşi să crească", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Inflaţia va scădea brusc, dar va rămâne peste ţinta stabilită, arată specialiştii PwC. Combinaţia dintre politicile monetare mai stricte, încetinirea cererii globale şi normalizarea modelelor de cerere între bunuri şi servicii ar trebui să pună presiune pe scăderea preţurilor bunurilor în 2023. În schimb, în cazul serviciilor ar putea dura mai mult timp până la o scădere a preţurilor. Deşi inflaţia va scădea în majoritatea economiilor, va rămâne peste ţintă în 2023 în aproape toate ţările care au înregistrat o inflaţie ridicată în 2022.

Potrivit raportului, economia se va adapta la rate mai mari ale dobânzilor, iar consumatorii, companiile şi guvernele din majoritatea statelor G20 se vor adapta la condiţii financiare mai stricte.

Pieţele forţei de muncă din economiile avansate vor continua să fie puternice, dar se vor tempera, iar numărul locurilor de muncă vacante se va reduce semnificativ, unele ţări înregistrând chiar o creştere a ratei şomajului. De exemplu, în statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) vor fi create aproximativ trei milioane de locuri de muncă faţă de 20 de milioane în anul precedent.

Companiile vor resimţi presiunea exercitată de tripleta rate ridicate ale dobânzilor, costurile energiei şi creştere economică lentă prin erodarea marjelor de profit şi un val tot mai mare de falimente. Sectoarele cu grad ridicat de îndatorare, sensibile la ratele dobânzilor şi la preţurile energiei vor fi mai predispuse la riscuri, inclusiv sectorul imobiliar şi cel al construcţiilor, precum şi sectoarele ciclice, cum ar fi bunurile de consum discreţionar.

Guvernele vor pune accentul pe politicile de stimulare a creşterii, de majorare a veniturilor fiscale în contextul creşterii cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile lor, elaborând în acelaşi timp modalităţi mai inedite de redistribuire a veniturilor către persoanele vulnerabile, în special către cele care au suferit de pe urma inflaţiei ridicate din anul precedent.

"Concurenţa între cele mai mari economii ale lumii şi presiunea de a construi economii rezistente vor însemna intrarea într-o nouă fază a globalizării pe care o numim 'slowbalisation'. Acest lucru ar putea însemna o combinaţie între relocarea (reshoring) producţiei din anumite sectoare ale economiei (de exemplu, semiconductoare şi alte sectoare considerate strategice sau sensibile) şi apropierea lanţurilor de aprovizionare (friend-shoring) între ţările cu sisteme economice, politice şi instituţionale similare. Pentru a contribui la această tranziţie, ne aşteptăm să asistăm la o intervenţie mai mare al statului în sprijinul unor segmente specifice ale economiei (de exemplu, prin subvenţii directe şi indirecte, relaxarea normelor privind ajutoarele de stat etc.)", susţin analiştii PwC.

Analiza PwC arată că statele sunt mai expuse riscurilor pentru piaţa imobiliară, ritmul de creştere a ratelor dobânzilor ipotecare, nivelul de îndatorare a gospodăriilor, precum şi mărimea şi durata creditelor ipotecare cu rată fixă ducând la scăderi abrupte, de două cifre procentuale, ale preţurilor la locuinţe, inversând cea mai mare parte a câştigurilor preţurilor înregistrate în timpul pandemiei.

Preţul petrolului brut va atinge un minim de aproximativ 80 de dolari pe baril, consideră specialiştii companiei de consultanţă fiscală. Invazia rusă în Ucraina a făcut ca preţul ţiţeiului Brent să depăşească 100 dolari pe baril pentru prima dată în ultimul deceniu, dar de atunci au scăzut şi s-ar putea stabiliza la o medie de 80 de dolari pe baril în 2023.

"2023 va fi primul an din acest secol în care nu vor avea loc alegeri majore pentru 85% din populaţia lumii, presupunând că nu vor avea loc alegeri anticipate. Acest lucru este oarecum surprinzător, deoarece teoria arată că turbulenţele economice duc la o rotaţie politică mai mare. Cu toate acestea, analiza PwC arată că liderii politici se vor concentra mai degrabă pe redresarea economiilor lor decât pe schimbarea guvernelor", mai arată analiza. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)