Preţurile rezidenţiale din România pot înregistra o scădere în acest an doar în condiţii economice deosebit de dificile(consultanţi)
Preţurile rezidenţiale din România pot înregistra o scădere în acest an spre nivelurile din 2018 sau 2019 doar în cazul în care condiţiile economice vor deveni deosebit de dificile, arată o analiză realizată de specialiştii unei companii de consultanţă imobiliară.
În rest, preţurile rămân mult mai aproape de valoarea lor corectă decât au fost în alţi ani, în special în comparaţie cu perioada 2007-2008.
"Între timp, cererea ar putea, de asemenea, să scadă, deoarece incertitudinile mari şi creşterea ratelor la creditele ipotecare fac din achiziţia de apartamente o alternativă mai puţin atractivă. Volumul de livrări ar trebui, de asemenea, să se reducă şi el puţin, pe fondul costurilor de construcţie mai mari, mai ales după anul 2022, care a fost probabil un maxim al ultimelor decenii în ceea ce priveşte livrările de apartamente", arată analiza Colliers.
Specialiştii susţin că, după câţiva ani foarte buni, urmează o perioadă cu un calendar mai sărac de proiecte imobiliare, pe fondul unor costuri de construcţie mai mari şi având în vedere incertitudinile semnificative. Astfel, dezvoltatorii vor deveni probabil din ce în ce mai prudenţi în ceea ce priveşte viitorul. "Ca urmare, achiziţiile de terenuri vor deveni mult mai oportuniste, ceea ce înseamnă că investitorii se vor concentra din ce în ce mai mult pe tranzacţii care implică terenuri excepţionale sau pe cele cu un preţ atractiv. În plus, problemele din Bucureşti legate de urbanism înseamnă că potenţialii cumpărători vor prefera să evite în continuare terenurile fără autorizaţie pentru a nu rămâne blocaţi pe termen lung", se menţionează în document.
Toate acestea creează un context pentru unele presiuni de scădere pentru preţuri, dar consultanţii Colliers consideră că acest lucru nu se va aplica în cazul celor mai bune terenuri, întrucât acestea vor înregistra probabil în continuare o cerere susţinută.
Specialiştii subliniază că piaţa imobiliară din România are suficiente resurse pentru a continua să se dezvolte şi în 2023, în condiţiile în care o dinamică de 3-4% pentru economia locală este realizabilă chiar şi în contextul actual, în care conflictul din Ucraina şi adevăratul impact al înăspririi politicii monetare din zona euro şi SUA nu a fost încă resimţit pe deplin.
În timp ce anul de excepţie 2022 va fi probabil urmat de un an de reechilibrare pe segmentul investiţiilor imobiliare din perspectiva activităţii, piaţa spaţiilor logistice şi industriale rămâne unul dintre cele mai dinamice sectoare imobiliare.
Cu toate acestea, consultanţii Colliers atrag atenţia că 2023 ar putea fi dominat şi de mult zgomot politic, având în vedere alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale şi europarlamentare din 2024, care ar putea opri sau încetini reformele semnificative de care economia românească are nevoie pentru a rămâne competitivă pe termen lung.
În timp ce European Green Deal din 2020 a accelerat adoptarea criteriilor ESG (environment, social, governance/criterii de mediu, sociale şi de guvernanţă), creşterea bruscă a preţurilor la energie, înregistrată în 2022, a adus un nou impuls. În consecinţă, consultanţii anticipează că vom asista la o diferenţiere şi mai mare a chiriei/valorii clădirilor în funcţie de cât de ecologice/eficiente sunt aceste proprietăţi. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor imobiliare, dar în special zonei de birouri şi sectorului industrial.
Cu excepţia cazului în care perspectivele economice generale se deteriorează semnificativ, cererea de spaţii de birouri ar trebui să rămână relativ decentă, se mai arată în analiza citată.
"În contextul unor livrări destul de reduse - doar 3 clădiri de birouri de dimensiuni mai considerabile sunt planificate pentru 2023 în Bucureşti, iar calendarul de livrări de asemenea proiecte pentru 2024 este în prezent gol - la care se adaugă o rată mică de neocupare pentru clădirile de birouri bune/moderne, am putea începe să vedem în 2023 semne concrete ale unei pieţe a proprietarilor, aspect care poate aduce şi o creştere mai amplă a chiriilor. Pe de altă parte, există chiriaşi mari care nu au luat încă nicio decizie cu privire la spaţiile de birouri, şi în caz că renunţă la suprafeţe importante, ar putea atenua parţial unele dintre problemele legate de ofertă. Mai mult, calendarul limitat de livrări de noi birouri are o relevanţă deosebită pentru scena investiţională, care s-a bazat pe astfel de proiecte", relevă analiza citată.
Astfel, în 2023 s-ar putea consemna o înjumătăţire a volumului tranzacţionat faţă de cele peste 1,2 miliarde de euro din 2022.
Potrivit specialiştilor, piaţa industrială va rămâne în prim-plan şi în 2023, deoarece creşterea consumului a rămas puternică în ultimii ani, datorită unei pieţe solide a forţei de muncă, în timp ce retailerii şi-au extins prezenţa în întreaga ţară. Acest lucru înseamnă că oferta de depozite moderne, deja destul de limitată, a rămas şi mai mult în urma nivelului pe care l-ar sugera cererea potenţială pe termen lung, fără a lua în considerare activitatea sporită pe partea de producţie.
Costurile de construcţie au făcut ca extinderea reţelelor de depozite să fie o provocare fără o creştere reală a chiriei, care a început să se simtă din 2022, tendinţă care va continua şi în 2023.
Dezvoltatorii rămân în mare măsură concentraţi pe oraşele medii/ mici, unde deschid parcuri de retail, deşi în 2023 se va inaugura la Craiova şi unul dintre cele mai mari centre comerciale din ultimul deceniu, urmând ca în următorii câţiva ani să apară la orizont alte câteva mall-uri mari.
Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









