Curtea de Conturi a României a contribuit constant, în peste un secol şi jumătate de existenţă, la modernizarea şi dezvoltarea statului român, a declarat preşedintele instituţiei, Mihai Busuioc, în mesajul transmis cu prilejul aniversării a 159 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi.

"Acum 159 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruia tânărului stat modern rezultat din Unirea Principatelor o instituţie însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului şi cu încheierea socotelilor făcute de toţi agenţii contabili. Prin promulgarea, la 24 ianuarie 1864, a Legii pentru înfiinţarea Curţii de Compturi, domnitorul vizionar şi reformator a pus bazele unei instituţii fundamentale în arhitectura democratică şi în dezvoltarea oricărui stat pe principii moderne. În peste un secol şi jumătate de existenţă, Curtea de Conturi a cunoscut numeroase transformări, însă, indiferent de competenţele pe care le-a avut în diverse perioade de timp sau de modificările organizatorice pe care le-a suferit, aceasta a contribuit constant, prin activitatea sa, la modernizarea şi dezvoltarea statului român.
Moştenirea primită de la spiritul reformator al lui Cuza ne obligă să fim în continuare un motor al dezvoltării societăţii româneşti. Fie că vorbim de preluarea standardelor internaţionale de audit în activitatea noastră sau de digitalizare prin folosirea aplicaţiilor informatice pentru interogarea bazelor de date ale instituţiilor auditate, spiritul modern al lui Alexandru Ioan Cuza merge prin noi mai departe", a subliniat Mihai Busuioc.

Acesta a adăugat că, mai presus însă de orice evoluţie sau transformare, "valorile care ne-au definit de-a lungul istoriei instituţionale au fost şi vor rămâne neschimbate: independenţă, integritate, transparenţă, competenţă şi profesionalism puse în slujba cetăţeanului".

Conform datelor publicate pe site-ul instituţiei, la cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, "voind a da o garanţie mai mult Ţării despre dorinţa Noastră, ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipulaţia bugetului, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înfiinţarea Curţii de Compturi".

Actul normativ a fost publicat, în aceeaşi zi, de 24 ianuarie, în Monitorul Oficial nr. 18 şi poartă semnătura Ministrului Secretar de Stat / Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihail Kogălniceanu.

Sediul Curţii de Conturi a fost inaugurat în mai 1899, în prezenţa regelui Carol I şi a principelui Ferdinand, alături de ministrul de Finanţe, George Manu şi importanţi demnitari ai statului. Cu această ocazie festivă, preşedintele Curţii de Conturi în exerciţiu, George Lahovari, a fost decorat cu Marea cruce a ordinului Coroana României.

În contextul istoric din perioada 1938-1948 - pierderile teritoriale, războiul, ocupaţia sovietică, precum şi instaurarea regimului comunist - s-au produs schimbări majore care au afectat şi activitatea Înaltei Curţi de Conturi. Astfel, prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţiunii a Republicii Populare Române, din data de 1 decembrie 1948, aceasta a fost desfiinţată. Funcţia de control financiar a fost preluată de Ministerul de Finanţe, prin departamentele de control intern special înfiinţate în cadrul ministerelor, întreprinderilor de stat, administraţiilor locale şi instituţiilor publice, iar în clădirea Curţii de Conturi a fost mutat Spitalul de Nefrologie Carol Davila.

Prin Legea nr.2 din 28 martie 1973 a fost înfiinţată Curtea Superioară de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie 1974 şi nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite atribuţii de control financiar şi jurisdicţionale. Legea includea o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu: Curtea Superioară de Control Financiar urmăreşte respectarea hotărârilor de partid şi de stat în domeniul financiar şi apărarea proprietăţii socialiste.

Prăbuşirea regimului comunist din România, în urma Revoluţiei din Decembrie 1989, a condus la desfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Astfel, atribuţiile acesteia au fost preluate, conform art. 1 din respectivul decret, de Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcţia Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanţe.

În 1991, Constituţia României a repus Curtea de Conturi acolo unde îi este locul, în ansamblul instituţiilor esenţiale ale statului democratic: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

Un an mai târziu, Direcţia Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanţe îşi încetează activitatea, iar Parlamentul României pune în valoare prevederile textului constituţional: Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României este adoptată.

Curtea de Conturi a României şi-a reluat activitatea la 1 martie 1993.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)