PwC: Şapte din zece directori de companii se aşteaptă la o scădere a economiei globale în 2023
Marea majoritate (73%) a directorilor generali din companii se aşteaptă la o scădere a economiei globale în 2023, potrivit celei de-a 26-a ediţii a PwC CEO Survey, dată marţi publicităţii.
Răspunsul reflectă cea mai pesimistă perspectivă din ultimii 12 ani, de când întrebarea a fost inclusă în sondaj. Mai mult, percepţia s-a inversat faţă de 2021 şi 2022 când 76%, respectiv 77% dintre respondenţi estimau că economia îşi va îmbunătăţi rata de creştere.
"Ultimii ani au supus întreaga societate unui test de rezistenţă: pandemie, război, criză energetică, inflaţie record, dobânzi tot mai mari, astfel că pesimismul exprimat în actualul sondaj nu este surprinzător. Totuşi directorii generali din România sunt mai încrezători în evoluţia economiei naţionale decât în cea a economiei globale, având în vedere că 62% dintre aceştia estimează încetinirea pe plan local faţă de 75% care anticipează declinul la nivel global. Deşi percepţia faţă de situaţia macroeconomică s-a înrăutăţit, liderii din ţara noastră sunt mai optimişti în privinţa companiilor pe care le conduc, mai mult de jumătate anticipând creşterea afacerilor în următorul an, ceea ce înseamnă că şi-au construit strategiile luând în calcul o potenţială scădere a economiei", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Creşterea economică pentru România, în 2023, este estimată la 2,6% de Banca Mondială, la 3,1% de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la 1,8% de Comisia Europeană, care prognozează creşteri mai lente pentru întreaga UE (de 0,3%) sau pentru statele din regiune: Bulgaria (1,1%), Ungaria (0,1%) şi Polonia (0,7%).
Conform sondajului, economii dezvoltate precum Franţa, Germania şi Marea Britanie au aşteptări mai pesimiste pentru perspectivele de creştere internă decât ale economiei globale, comparativ cu Statele Unite, Brazilia, India şi China.
Totodată, 40% dintre executivi cred că organizaţiile lor nu vor mai fi viabile economic peste 10 ani dacă se menţin condiţiile actuale.
Această tendinţă a fost punctată în special de respondenţii din sectoarele telecomunicaţii (46%), producţie (43%), sănătate (42%) şi tehnologie (41%).
Prin comparaţie, 27% dintre directorii generali din România au această părere despre firmele pe care le conduc, deşi prevăd la rândul lor multiple provocări, în următorii 10 ani, pentru profitabilitatea industriilor din care fac parte.
În ceea ce priveşte perspectiva de creştere a afacerilor în următorul an, procentul directorilor generali foarte încrezători în dezvoltarea afacerilor la nivel global s-a situat la 42%, reprezentând cea mai mare scădere de la criza financiară din 2008-2009.
Potrivit cercetării, în topul preocupărilor şefilor de companii se află: inflaţia, volatilitatea macroeconomică şi conflictele geopolitice.
Dacă în urmă cu un an, riscurile cibernetice şi pentru sănătate erau principalele preocupări, în 2023, impactul inflaţiei (40%) şi volatilitatea macroeconomică (31%) atât pe termen scurt, cât şi în următorii cinci ani, reprezintă cele mai mari îngrijorări.
La rândul lor, directorii din România percep inflaţia ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) şi volatilitatea macroeconomică (38%).
Conform sondajului, directorii executivi reduc costurile, dar evită concedierile sau diminuarea salariilor.
Ca răspuns la provocările economice pe termen scurt, executivii spun că iau măsuri pentru a stimula creşterea veniturilor şi a reduce costurile.
"Este interesant că, deşi 52% dintre respondenţi au început să reducă costurile, doar 19% au îngheţat angajările şi 16% au redus numărul de angajaţi, în timp ce 60% nu intenţionează să reducă personalul în următoarele 12 luni. Această abordare contrastează puternic cu cea din criza financiară din 2008 când aproximativ de două ori mai mulţi anticipau reduceri de personal pe termen scurt. În acelaşi timp, 80% nu intenţionează să reducă salariile, pentru a putea păstra talentele şi a reduce plecările.", precizează autorii cercetării.
Datele sondajului sugerează că directorii executivi evită să recurgă la concedieri şi din cauza experienţei recente cu fenomenul "marea demisie".
CEO Survey 2023 explorează opiniile a peste 4.400 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2023 pentru România va fi public în luna martie.
PwC este o reţea de firme prezentă în 152 de ţări cu mai mult de 328.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









