Principalele riscuri estimate de companii în România sunt legate de criza energetică, macroeconomie şi modificarea legislaţiei (barometru)
Criza energetică, situaţia macroeconomică şi modificările legislaţiei şi reglementărilor sunt principalele trei riscuri estimate de companiile din România pentru acest an.
La nivel global, incidentele cibernetice şi riscurile privind întreruperea activităţii sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit ediţiei din acest an a Allianz Risk Barometer.
Cu toate acestea, conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, evoluţiile macroeconomice - inflaţia, volatilitatea pieţei financiare şi o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar şi impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) - sunt ameninţările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În acelaşi timp, riscurile legate de consecinţele economice şi politice ale lumii post-pandemice şi ale războiului din Ucraina se menţin.
"Astfel de preocupări presante necesită acţiuni imediate din partea companiilor şi explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât şi schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca şi pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate şi restricţiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forţă de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie şi ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziţii, până pe locul 9", mai semnalează sursa citată.
În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroeconomice, legate de inflaţie şi mediul economic (în creştere cu 10% faţă de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislaţiei şi ale reglementărilor (în creştere cu 5% faţă de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă şi corupţie (locul 9) şi a riscului privind insuficienţa forţei de muncă calificate (locul 10).
Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), parte a Grupului Allianz, împreună cu alte entităţi ale grupului, care sintetizează viziunea a 2.712 de experţi în managementul riscului din 94 de ţări şi teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi experţi în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediţie.
"Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creşterea riscurilor cibernetice şi de posibile întreruperi ale activităţii. În acelaşi timp, companiile văd inflaţia, o recesiune iminentă şi criza energetică drept ameninţări imediate pentru afacerile lor. Companiile - în Europa şi în special în SUA - sunt îngrijorate de 'permacriza' actuală, respectiv de consecinţele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic şi politic al războiului în desfăşurare din Ucraina. Este un test de stres pentru rezilienţa companiilor. Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătăţiri continue în rândul multor clienţi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea lanţurilor de aprovizionare, îmbunătăţirea planificării continuităţii afacerii şi consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienţei şi pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenţiei companiilor", a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.
Incidentele cibernetice, cum sunt întreruperile IT, atacurile ransomware sau breşele de securitate, reprezintă cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situează ca ameninţarea principală în 19 ţări, printre care Canada, Franţa, Japonia, India şi Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 milioane de dolari) sunt cel mai îngrijorate.
Potrivit Centrului de Competenţe Cibernetice al Allianz, frecvenţa atacurilor ransomware rămâne ridicată în 2023, în timp ce costul mediu al unei breşe de securitate este la un nivel record, de 4,35 milioane de dolari, şi se estimează să depăşească 5 milioane de dolari în 2023. Conflictul din Ucraina şi tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scară largă din partea actorilor sponsorizaţi de stat. În plus, există, de asemenea, o lipsă tot mai mare de profesionişti în domeniul securităţii cibernetice, ceea ce creşte provocările privind îmbunătăţirea securităţii.
"Pentru companiile din multe ţări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activităţii, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la şocuri şi schimbări bruşte, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor şi veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activităţii este principala ameninţare în ţări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia şi SUA", se mai arată în comunicat.
Cauzele care pot genera întreruperi ale activităţii sunt diverse. Astfel, securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%).
Costul ridicat al energiei a forţat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producţia în locaţii alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat ameninţă să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcţiile şi producţia industrială, deşi iarna mai caldă din Europa şi stabilizarea preţului gazelor contribuie la uşurarea situaţiei energetice.
Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potenţial de faliment şi insolvenţă pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitaţi. Potrivit Allianz Trade, insolvenţele companiilor globale vor creşte semnificativ în 2023, cu 19%.
Evoluţiile macroeconomice, cum ar fi inflaţia sau volatilitatea pieţelor economice şi financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.
Toate cele trei zone economice majore - Statele Unite (SUA), China şi Europa - se află într-o stare cu potenţial de criză. Inflaţia este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca şi economia reală, pieţele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacţionare, chiar şi pe pieţele istoric lichide, scad.
Barometrul semnalează că riscul cu cea mai mare creştere este criza energetică, iar aceasta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor ţări europene, unele industrii, cum ar fi producţia chimică, cea de îngrăşăminte, sticlă şi aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie - gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creşterea preţurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăţi, repercusiunile pot fi resimţite şi mai mult în lanţul valoric în alte sectoare.
Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare şoc la adresa profitabilităţii pentru ţările europene, în special.
La nivelurile actuale, preţurile la energie ar putea şterge profiturile majorităţii corporaţiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a preţurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.
Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulenţe, cu conflicte şi tulburări civile, care au dominat ştirile, riscurile politice şi violenţa reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte şi activităţi de agitaţie civilă, pe măsură ce costul vieţii devine mai mare, în mai multe ţări.
Deşi au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) şi schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete şi furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele şapte riscuri globale.
Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS) este un furnizor global de asigurări corporate şi o divizie de afaceri cheie a Grupului Allianz. Oferă consultanţă de risc, soluţii de asigurare pentru un spectru larg de riscuri comerciale, corporative şi de specialitate prin intermediul a nouă linii de afaceri dedicate şi şase hub-uri regionale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Erbașu: Trebuie să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles
România trebuie să facă investiții din propriile sale resurse, nu impuse de Uniunea Europeană, care a făcut investiții de bază, necesare, a declarat, marți, Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR). 'Am vorbit 30 de ani numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este nece
Platforma Visit Harghita, 1,3 milioane de accesări de la începutul anului; numărul turiștilor din județ, în scădere
Platforma Visit Harghita a înregistrat o creștere semnificativă a interesului din partea turiștilor în 2026, de la începutul anului și până în prezent site-ul având aproape 750.000 de vizitatori unici și aproximativ 1,3 milioane de accesări. Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harg
BNS solicită crearea unei Comisii parlamentare de anchetare a situației din sectoarele de energie electrică și gaze
Blocul Național Sindical (BNS) avertizează asupra situației din sectorul energetic național și la impactul tot mai mare al prețurilor la energie și gaze asupra populației și economiei și, în acest sens, solicită Parlamentului să constituie de urgență o comisie de anchetă. Potrivit unui comunicat al BNS, remis marți AGERPRES, în urmă cu trei săptăm&
Scădere de 37% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 37% în România, la nivelul lunii august, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce mașinile 'verzi' au raportat un recul de 31%, conform unei analize realizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor publicate de Direcția
DNSC și Expertware au dezvoltat o platformă integrată de securitate cibernetică în cadrul proiectului SIEMBIOT
O platformă integrată de securitate cibernetică, ce reunește capabilități de monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, detecție, Cyber Threat Intelligence, management al vulnerabilităților și răspuns la incidente cibernetice a fost dezvoltată în cadrul proiectului european de cercetare și inovare, SIEMBIOT, în valoare de 3,36 milioane de euro.
Comandament Energetic, la ora 15:00
Reprezentanții autorităților din sectorul energiei se reunesc marți, la ora 15:00, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. La finalul ședinței, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, va susține declarații de presă.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Pistol (CNAIR): Constructorii secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești au început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental
Asocierea de constructori italieni și români (Webuild - Tancrad) a început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental al secțiunii 3 din Autostrada Sibiu - Pitești (A1), între Cornetu și Tigveni, informează directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată, mar
Vlaicu (ARA): România nu are un business mai mare decât sectorul de apă, pe care putem să îl transformăm în motor de dezvoltare
Industria apei este competitivă și poate să aducă dezvoltarea economică, în condițiile în care companiile de apă au în derulare proiecte de șapte miliarde de euro în România, a declarat, marți, președintele Asociației Române a Apei (ARA), Ilie Vlaicu, la ExpoApa 2026. 'Vorbim despre business pentru că știm că sunt proble
Cosmin Marinescu (BNR): România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate, atrage atenția viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financ
Buzoianu: Subiectul apei în România trebuie privit ca o misiune națională
Subiectul apei în România trebuie privit ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem susține niciun fel de altă activitate și niciun trai decent pentru români, a transmis ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la ExpoApa 2026. 'Subiectul apei &i
Zece județe din vest, nord-vest și sud-vest se vor afla miercuri sub Cod galben de caniculă
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate pentru zece județe situate în vestul, nord-vestul și sud-vestul țării. Potrivit meteorologilor, miercuri, în Banat, Crișana, Maramureș și în vestul Transilvaniei vor fi temperaturi deosebit de ridicate și
Raffel (E.ON): România are cel mai mare preț al electricității din Europa, cu investiții corecte, poate scădea semnificativ
România are, în prezent, cel mai mare preț al electricității din toată Europa, dar, cu investiții corecte, acesta poate scădea semnificativ, a declarat, marți, directorul general al E.ON România, Volker Raffel, într-o conferință de specialitate. 'Când vorbim despre electricitate, România, deși are î
Piața rezidențială încetinește, dar rămâne rezilientă; Capitala recuperează mare parte din începutul slab de an (raport)
Piața rezidențială din România a încetinit în prima jumătate a anului, după câțiva ani de creștere puternică, dar datele nu arată o corecție majoră, indică raportul Colliers pentru primul semestru, dat marți publicității. Bucureștiul a recuperat mare parte din începutul slab de an și a încheiat primele șase
Bursa de la București, în scădere ușoară după 40 de minute de la debutul tranzacțiilor
Bursa de Valori București (BVB) era în scădere ușoară, marți, după 40 de minute de la debutul ședinței, iar valoarea schimburilor se cifra la 9,34 milioane de lei (1,78 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu
Bușoi: România are ca țintă să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, până la sfârșitul deceniului
România are o țintă foarte ambițioasă ca, până la sfârșitul deceniului, să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, iar în săptămânile și lunile următoare ne vom concentra și pe stocare, în principal în baterii, dar și pe stocarea hidro, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, l













