Câştigul financiar obţinut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu rata inflaţiei, pe întreaga perioadă de aproape 15 ani de funcţionare a acestui sistem, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Conform sursei citate, randamentul Pilonului II a depăşit atât depozitele bancare în lei, cât şi acumularea de euro, făcând din pensiile private cea mai eficientă formă de economisire pe termen lung dintre toate cele accesibile populaţiei, în pofida numeroaselor crize economice şi fluctuaţiilor de pe pieţele financiare din ultimii 15 ani.

Calculele APPR au avut în vedere "situaţia unui român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent". Totodată, acestea au fost făcute pe baza datelor publice ale ASF, INS, BNR.

"Datele compară acumularea în Pilonul II cu valorificarea aceloraşi sume în alte moduri: dacă ar fi fost depuse în depozite bancare în lei, dacă ar fi fost actualizate doar cu rata inflaţiei, respectiv dacă ar fi fost folosite pentru a acumula euro. În cei 15 ani, suma contribuţiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia şi net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro", arată analiza.

Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 - 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă, adică o performanţă real-pozitivă robustă de trei puncte procentuale, pentru fiecare dintre cei aproape 15 ani de activitate.

În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi şi beneficiari (moştenitori).

La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde lei, record istoric pentru sistem.

În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuţii brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferenţa dintre activele nete la zi şi contribuţiile brute, ajustate cu plăţile deja realizate (ieşiri din sistem), o reprezintă un câştig în beneficiul exclusiv al participanţilor de 18,5 miliarde lei (circa 3,8 miliarde de euro), net de toate comisioanele percepute de administratori.

Conform APAPR, datele denotă soliditatea şi stabilitatea Pilonului II de pensii private, precum şi faptul că, dincolo de scăderile conjuncturale din 2022, Pilonul II a generat pe toată durata de funcţionare câştiguri investiţionale importante în beneficiul celor aproape 8 milioane de români din sistem.

De altfel, 99,98% dintre plăţile realizate către clienţii Pilonului II reprezintă sume ce cuprind contribuţiile virate şi câştiguri din investiţii. Doar 0,02% din total (suma exactă: 253.967 lei) au vizat compensarea unor pierderi marginale ale unor participanţi, în principal în cursul anului 2022, conform datelor APAPR. Potrivit Legii 411/2004, administratorii compensează din surse proprii (rezerva de capital numită provizion tehnic, constituită din comisioanele de administrare încasate în timp) orice eventuală diferenţă negativă dintre valoarea contului participanţilor şi valoarea garantată (contribuţii brute minus comisioanele legale de administrare) la momentul ieşirii din sistem (fie prin pensionare la termen, fie prin pensionare de invaliditate sau deces).

Cu alte cuvinte, chiar şi atunci când pieţele financiare traversează perioade dificile, marcate de volatilitate, administratorii preiau asupra lor povara financiară şi compensează eventualele scăderi. În prezent, administratorii au constituite provizioane tehnice totale în valoare de 951 de milioane lei, mult superioare sumelor necesare efectiv pentru aceste compensări.

Potrivit APPR, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi. Atât sumele, cât şi numărul cazurilor de plată şi valoarea medie plătită sunt în continuă creştere an de an.

Anul 2022 a reprezentat într-adevăr cel mai dificil an pentru Pilonul II, singurul pe minus în 15 ani de activitate. Războiul din Ucraina, inflaţia globală record pentru ultimele decenii, criza energetică, volatilitatea extremă de pe pieţe au afectat toate categoriile de plasamente financiare.

Valoarea titlurilor de stat ale României, precum şi valoarea principalilor indici ai Bursei de Valori de la Bucureşti au suferit scăderi de circa 3% în 2022, după fluctuaţii semnificative în cursul anului.

Potrivit datelor Bloomberg, preţurile titlurilor de stat româneşti au pierdut aproape 12% în prima jumătate a lui 2022, cotaţiile revenind treptat pe finalul anului, rezultatul anual fiind -2,7%. Scăderea valorii titlurilor de stat este cauzată de majorarea inflaţiei şi a dobânzilor şi este mai degrabă conjuncturală, întrucât toate titlurile de stat revin la preţul de emisiune în momentul maturizării.

Potrivit datelor publicate de Bursa de la Bucureşti, indicele BET-XT-TR (un benchmark reprezentativ pentru plasamentele în acţiuni ale Pilonului II) a scăzut cu aproape 20% în perioada ianuarie 2022 - martie 2022, pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina, crizei energetice şi temerilor de recesiune globală.

Ulterior, preţul acţiunilor listate a revenit treptat, a trecut printr-o nouă scădere de 16% la începutul toamnei şi a încheiat 2022 cu -2,6%, prima scădere din ultimii 11 ani a unui indice "total return" (care include şi dividendele plătite) de la Bursa de la Bucureşti.

În prezent, circa 870.000 de români au acces online la contul lor de pensie privată Pilon II, unde îşi pot consulta oricând valoarea la zi şi istoricul de contribuţii. Numărul acestora a crescut cu 11% în 2022. De asemenea, circa 650.000 de români au solicitat administratorilor să primească exclusiv în format electronic, pe e-mail, scrisoarea de informare anuală, potrivit datelor culese de APAPR de la administratori. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)