România are cea mai stabilă economie din regiune şi va încheia anul cu o creştere economică de peste 5%, potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, care atrage atenţia că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist şi în care diferenţa va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică, direcţionate către investiţii, reforme şi susţinerea categoriilor vulnerabile.

"În cel mai complicat an din perspectivă economică de după cel de-al doilea război mondial permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru solidaritatea, încrederea şi înţelegerea de care aţi dat dovadă în această perioadă care a afectat puternic (cel puţin din perspectiva inflaţiei ridicate) nu numai mediul socio-economic naţional, dar şi întreaga Uniune Europeană şi economia mondială. În perioadele complicate soluţiile se clădesc pe şapte piloni : curaj, raţiune, stabilitate, securitate, protecţie, solidaritate şi susţinere. Asta am făcut, asta vom face! (...) Dincolo de îngrijorările generate de efectele agresiunii ruseşti în Ucraina, am trecut împreună prin încercările acestui an, încercări care nu au fost deloc uşoare. Peste 80% din voi aţi participat la acest efort, dincolo de simpatiile sau antipatiile politice, iar rezultatele se văd. Suntem unul dintre cei mai importanţi furnizori de securitate regională şi europeană.(...) Avem cea mai stabilă economie din regiune (în contextul în care pieţele financiare au manifestat o volatilitate care nu a mai fost înregistrată de la criza din 2008) şi închidem anul 2022 cu o creştere economică care va depăşi 5%, un răspuns eficient al economiei şi Guvernului la presiunile pe cost manifestate de inflaţie şi dobânzi", a scris ministrul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că s-a reuşit refacerea potenţialului economic şi stabilizarea economiei, care produce cu 214 miliarde lei mai mult decât în anul 2021.

"Este un plus major, de 44 miliarde euro, iar anul 2022 va constitui anul în care numărul companiilor nou înregistrate va depăşi pragul de 150.000, în timp ce numărul insolvenţelor se menţine departe de maxime, fiind apropiat de nivelurile minime din ultimii 12 ani", a punctat ministrul.

Aceasta a semnalat şi stabilitatea politică, dar şi parteneriatul "solid" Guvern - mediul socio-economic, care a stat la baza majorităţii măsurilor luate.

"Efortul guvernamental realizat în baza acestui parteneriat a depăşit 10,7% din PIB, 149 miliarde lei (6% sprijin direct catre economie şi cetăţeni, respectiv 83,8 miliarde lei în valori nominale şi 4,7% sprijin indirect prin credit fiscal, respectiv 65,2 miliarde lei în valori nominale) şi a fost consolidat de efortul antreprenorial manifestat în consolidarea activităţilor economice, creşterea valorii adăugate brute şi a ocupării forţei de muncă", a mai scris Câciu.

Ministrul Finanţelor preconizează că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist (chiar dacă inflaţia va intra într-o zonă de temperare şi chiar reducere - dar pentru asta este nevoie în continuare de o luptă continuă care se va manifesta pe întregul an 2023), complicat din punct de vedere economic şi marcat de încetiniri vizibile ale economiilor puternice care vor afecta inclusiv economiile emergente, precum a României, un an în care diferenţa va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică direcţionate pe trei paliere: reforme, investiţii şi susţinerea categoriilor vulnerabile.

"Efortul guvernamental stabilit prin măsurile de politică fiscal-bugetară va depăşi 14,7% din PIB (228 miliarde lei), din care creditul fiscal (canalul indirect) reprezintă 4,9% din PIB, iar măsurile pentru economie şi protejarea categoriilor vulnerabile însumează 9,8% din PIB. Va fi un al investiţiilor, cu un program curajos de 7,2% din PIB (112 miliarde lei) şi al programelor guvernamentale destinate economiei. Trebuie să investim masiv în firmele româneşti pentru ca economia noastră să fie una centrată pe producţia de bunuri cu valoare adăugată mare! Este esenţial să reducem dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale şi regionale! Doar dacă punem în prim-plan productivismul economic, mizând accelerat pe producţia internă, putem spera ca România viitorului să nu mai fie bazată pe o economie de consum", a precizat Adrian Câciu.

El a subliniat că este nevoie de reforme susţinute în educaţie, sănătate, economie şi administraţie, că trebuie redusă sărăcia "sub toate formele sale", iar accentul trebuie pus pe cel mai important element de capital al unei naţiuni, respectiv capitalul uman.

Şeful de la Finanţe a mai menţionat că trebuie în continuare avansat cu o serie de reforme, printre care reforma sistemului de asigurări sociale, de rezolvat inegalităţile salariale, de crescut competitivitatea şi revigorat exporturile, de contracarat creşterea inflaţiei etc.

"Şi cred că cel mai important, pe termen scurt, având în vedere contextul, trebuie să gândim şi să acţionăm pentru protejarea categoriilor vulnerabile. Toate aceste măsuri, care caută să compenseze creşterea inflaţiei, să protejeze locurile de muncă şi să ajute companiile româneşti să treacă de această perioadă complicată, reprezintă priorităţi pentru Guvernul României. Toate acestea vor fi făcute împreună! De aceea, sunt convins că prin solidaritate şi empatie faţă de cei defavorizaţi şi, mai ales, susţinând prin programe de sprijin toţi angajaţii şi companiile care produc în România, vom reuşi să depăşim această perioadă complicată. În final, dincolo de a vă mulţumi încă o dată, vă doresc să aveţi un an 2023 mai bun şi cu multe realizări şi vă îndemn să privim cu încredere şi solidar viitorul! Îl realizăm împreună", a punctat Adrian Câciu.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)