Cererea de metale preţioase a rămas solidă în rândul investitorilor români în 2022 (analiză)
Cererea de metale preţioase a rămas solidă în România, în acest an, investitorii probabil dorind să profite de preţurile avantajoase sau pentru diversificarea portofoliilor într-un mediu de scăderi, se arată într-o analiză de specialitate, publicată vineri de casa de brokeraj XTB România.
Perspectivele pentru metalele preţioase în 2023 sunt pozitive, cu excepţia paladiului, acestea fiind aşteptate să încheie anul viitor în creştere.
"Deşi a evoluat mai bine decât aurul, argintul a fost neglijat de investitori, motiv pentru care are mult potenţial la nivelurile actuale de preţ. O performanţă superioară a argintului în raport cu aurul este modelul care tinde să se manifeste în timpul pieţelor de creştere pentru metalele preţioase", a afirmat Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.
Conform analizei, în România, cererea de metale preţioase a rămas solidă, investitorii probabil dorind să profite de preţurile avantajoase sau pentru diversificarea portofoliilor într-un mediu de scăderi.
Într-un top al metalelor preţioase în funcţie de numărul de conturi care au tranzacţionat acest tip de active în primele trei trimestre ale anului 2022, în cadrul XTB, aurul şi-a menţinut poziţia "regală".
Astfel, pe primul loc s-a clasat aurul, fiind de departe cel mai popular metal preţios şi fiind tranzacţionat de mai mult de două ori decât argintul, care este ocupantul locului secund.
Pe locurile trei şi patru, la o distanţă foarte mică, s-au aflat paladiul şi platina.
"Aurul a înregistrat o creştere puternică de 16% între sfârşitul lunii ianuarie 2022 şi 8 martie 2022, încercând să atingă maximul istoric anterior de 2.075 dolari per uncie din august 2020, deoarece războiul din Ucraina a condus la o creştere a tensiunilor geopolitice şi a accentuat aversiunea la risc.", mai arată cercetarea.
Totodată, pe măsură ce Rezerva Federală din SUA (Fed) a anunţat prima majorare a dobânzii din acest an la jumătatea lunii martie 2022, aurul a început să piardă teren.
Aurul a scăzut cu 22% de la vârfurile din martie până la minimele din septembrie, la 1.615 dolari per uncie, pe fondul aprecierii dolarului american şi a randamentelor în creştere ale titlurilor de stat din SUA.
"În comparaţie cu performanţa altor metale majore în 2022, aurul a avut un an în general mixt. Metalul galben a depăşit performanţele cuprului şi paladiului, dar a subperformat în raport cu argintul şi platina. De la începutul ciclului de creştere al Fed, legătura negativă dintre aur şi dolarul american a devenit mai puternică. Consolidarea monedei americane a afectat semnificativ preţurile aurului în T2 şi T3, dar când USD a pierdut teren în T4, metalul a câştigat teren", mai arată analiza.
Conform sursei citate, această relaţie dintre dolar şi aur poate rămâne puternică în 2023. "Dacă dolarul se slăbeşte, pe măsură ce anticiparea unui pivot al Fed creşte, aurul se poate aprecia mai mult", susţin analiştii XTB.
Pe de altă parte, dacă Rezerva Federală îşi menţine poziţia agresivă pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru va susţine dolarul şi va pune presiune asupra aurului.
"Perspectivele pentru PIB-ul SUA şi inflaţia sunt principalii factori care trebuie luaţi în considerare atunci când este analizată dinamica corelaţiei dintre aur şi dolar. O încetinire economică şi o inflaţie mai scăzută ar exercita mai puţină presiune asupra Fed pentru a înăspri condiţiile de politică monetară, scenariu de care ar beneficia aurul", mai arată analiza.
În schimb, dacă economia SUA evită o recesiune şi piaţa muncii rămâne excepţional de restrânsă, banca centrală a SUA poate rămâne concentrată exclusiv pe readucerea inflaţiei la obiectivul de 2%.
Cel mai bun scenariu pentru aur în 2023 presupune o încetinire a activităţii economice globale şi o schimbare a băncilor centrale către condiţii financiare mai relaxate, pe fondul reducerii temerilor legate de inflaţie.
Potrivit cercetării, dacă economia SUA intră într-o recesiune, iar inflaţia continuă să încetinească, o rată în creştere a şomajului ar pune Rezerva Federală într-o poziţie dificilă pentru a păstra o poziţie agresivă. O schimbare de atitudine a consiliului de administraţie al Fed ar afecta dolarul şi, astfel, ar putea alimenta preţurile aurului.
Totodată, o redeschidere cu succes în China poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra cererii fizice de aur pentru bijuterii.
"Dacă stagflaţia s-ar intensifica, cu o recesiune la nivel mondial şi o inflaţie persistentă, dar băncile centrale îşi vor tempera înăsprirea condiţiilor monetare, preţul aurului ar putea creşte pe măsură ce investitorii se reorientează dinspre obligaţiuni, acţiuni şi valute", potrivit specialiştilor.
Pe lângă aur, paladiul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative, fiind posibil ca piaţa să se confrunte cu un excedent anul viitor.
Cererea de automobile - care reprezintă mai mult de 80% din utilizare - este puţin probabil să se schimbe, recuperarea cererii pentru vehiculele cu motor cu combustie uşoară fiind compensată de vehiculele electrice.
Astfel, estimările indică un posibil surplus şi pentru platină în 2023, producţia primară fiind aşteptată să fie cu 10% mai mare, deşi recuperarea de la convertoarele catalitice este probabil să rămână mai scăzută, pe fondul cererii mai ridicate a maşinilor second hand.
"Cererea de platină din China pe parcursul anului 2022 a depăşit oferta, influenţând metalul preţios şi creând condiţii de piaţă restrânse şi rate de închiriere mai mari. Analiştii de la World Platinum Investment Council (WPIC) au spus că această tendinţă ar putea continua în viitorul apropiat, deoarece cererea industrială de platină continuă să crească", mai arată analiza.
Totodată, WPIC a remarcat că, în conformitate cu datele comerciale, peste 1,2 milioane de uncii de platină au intrat în China în acest an şi mai mult de 2,4 milioane de uncii au intrat în China din 2021.
"Deşi China pare să construiască un stoc masiv de platină, acest lucru nu pare o ameninţare semnificativă, deoarece preţurile vor trebui să fie semnificativ mai mari pentru ca statul să vândă în masă. O situaţie similară a avut loc în anii 2010 cu paladiul, iar stocurile din China au fost vândute doar după o creştere semnificativă a preţului paladiului (mai mult decât dublă).", susţin analiştii XTB.
În comparaţie cu metalele de bază, perspectivele pentru metalele preţioase sunt mai pozitive, cu excepţia paladiului, acestea fiind aşteptate să încheie anul 2023 în creştere.
Conform cercetării, în contextul unei pauze a Fed în procesul de înăsprire a condiţiilor monetare, scăderea randamentelor reale din SUA va conduce perspectivele optimiste pentru preţurile aurului şi argintului în a doua jumătate a anului 2023.
Potrivit unui sondaj al Reuters, analiştii şi traderii şi-au redus previziunile pentru preţurile platinei şi paladiului anul viitor, deoarece încetinirea economiei globale este prognozată să reducă cererea.
"Încetinirea creşterii economice generează o presiune suplimentară asupra industriei auto. Aceasta se mai confruntă şi acum cu criza semiconductorilor, care a început în 2020 şi a forţat companiile să reducă producţia de vehicule, aspect ce afectează cererea de platină şi paladiu", precizează analiştii XTB.
În plus, oferta disponibilă pentru produse de investiţii din argint este destul de redusă. Stocurile de argint ce pot fi folosite pentru producerea de lingouri şi produse de investiţii, au devenit din ce în ce mai restrânse.
În acelaşi timp, preţurile argintului ar putea fi susţinute de cererea mai mare din partea industriei de smartphone-uri precum şi de utilizarea crescută a energiei fotovoltaice, se arată în analiza casei de brokeraj XTB România.
Cu aproape 20 de ani de experienţă în pieţele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume şi o companie completă de investiţii listată pe Bursa de la Varşovia. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









