Dreptul de a-ți construi propria locuință nu trebuie transformat într-un privilegiu condiționat de locul în care trăiești

Am depus astăzi, 8 septembrie 2026, la Camera Deputaților, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, prin care propun extinderea posibilității ca persoana fizică să își poată realiza în regie proprie locuința individuală sau unifamilială al cărei utilizator final este, fără ca această libertate să rămână restrânsă, așa cum se întâmplă în prezent, la locuințele parter din mediul rural și la câteva categorii limitate de construcții.

Actuala reglementare creează o diferență pe care o consider dificil de justificat, proprietarul unei locuințe din mediul rural poate recurge, în anumite limite, la executarea în regie proprie, în vreme ce aceeași posibilitate nu este recunoscută în mod comparabil celui care își construiește propria locuință în mediul urban ori unei construcții cu un alt regim de înălțime, deși obligațiile privind autorizarea, proiectarea, siguranța și calitatea construcției rămân aceleași pentru toți.

Prin proiectul pe care l-am inițiat, această diferență este înlăturată, iar persoana fizică ce deține dreptul de execuție asupra imobilului și va fi utilizatorul final al locuinței poate opta pentru realizarea lucrărilor în regie proprie, indiferent dacă imobilul se află în mediul urban sau rural și indiferent de regimul său de înălțime, fără ca această opțiune să însemne diminuarea standardelor de siguranță, renunțarea la autorizare ori înlăturarea specialiștilor acolo unde legea impune calificare, autorizare, atestare sau drept de practică profesională.

Libertatea proprietarului nu trebuie confundată cu absența răspunderii, iar proiectul a fost construit tocmai pe această distincție, omul trebuie să poată decide cum își organizează execuția propriei locuințe, însă acolo unde sunt necesare competențe profesionale, proiectare verificată, expertiză tehnică, dirigenție de șantier, responsabil tehnic cu execuția, recepție sau documente de calitate, toate aceste exigențe rămân obligatorii. Pentru ca această libertate să nu rămână pur declarativă, proiectul introduce și calitatea juridică de 'beneficiar-executant', adică persoana fizică ce își realizează nemijlocit propria locuință în regie proprie, fără a fi transformată artificial într-un antreprenor general, dar asumând răspunderea pentru lucrările pe care le execută personal și fiind obligată să apeleze la profesioniști pentru activitățile pentru care legea cere o calificare sau o autorizare specială.

Am urmărit ca această modificare să nu însemne o slăbire a disciplinei în construcții, ci o reașezare mai echitabilă a raportului dintre libertatea proprietarului și obligația statului de a proteja siguranța construcției, motiv pentru care proiectul menține controlul tehnic, răspunderea pentru calitatea lucrărilor, documentele care intră în cartea tehnică, recepția, perioada de garanție și responsabilitatea pentru eventualele deficiențe.

Casa unui om nu este doar un obiect patrimonial, ci forma materială a independenței sale, iar legea nu ar trebui să îi interzică să participe direct la edificarea ei doar pentru că locuiește într-un oraș sau pentru că locuința sa nu corespunde unei tipologii restrictive stabilite de stat. Libertatea de a construi nu înseamnă libertatea de a ignora siguranța, după cum siguranța nu trebuie transformată într-un argument pentru eliminarea oricărei autonomii a proprietarului.

Propunerea legislativă nu creează instituții noi și nu instituie, prin ea însăși, cheltuieli suplimentare din bugetul general consolidat, iar autoritățile competente vor avea obligația de a adapta procedurile și formularele necesare aplicării noii reglementări.

Deputat UPR de Vaslui
Raisa Enachi