România a primit anul acesta aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021 - 2027, evitând astfel riscul pierderii a 5,2 miliarde euro, informează joi seara Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Potrivit unui comunicat al MIPE, aceste 16 programe aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri. Din cele 16 programe, 8 sunt regionale, realizându-se descentralizarea în domeniul finanţărilor europene din domeniul dezvoltării regionale şi locale şi, implicit, adaptării utilizării fondurilor europene la nevoile regiunilor şi oraşelor din aceste regiuni.

"Prin aprobarea programelor în cursul acestui an, România evită riscul pierderii a 5,2 miliarde euro", precizează MIPE.

La 25 iulie, Comisia Europeană anunţa oficial aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic naţional prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021-2027. Pentru noul cadru financiar multianual, ţara noastră a pregătit 16 programe, 8 naţionale şi 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană. Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021 - 2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene.

Toate investiţiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor, inclusiv la nivel microregional, şi cuprind domenii precum ocuparea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată.

Politica de Coeziune 2021-2027 va contribui substanţial la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de infrastructuri moderne, întreprinderi competitive (în special IMM-uri), economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, resurse umane educate, calificate şi adaptabile, precum şi administraţii publice moderne şi eficiente, precizează instituţia.

"Aprobarea tuturor programelor aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 înseamnă dezvoltarea ţării în lumina obiectivelor europene de politică şi în contextul provocărilor curente cu care ne confruntăm pe scena economică, geopolitică şi socială. Este o reuşită şi din perspectiva faptului că, dacă nu reuşeam aprobarea tuturor programelor anul acesta, am fi pierdut 5,2 miliarde euro. Procesul a fost unul complicat şi de durată. Îmi aduc aminte că în primul mandat am pus în consultare primele forme ale programelor operaţionale, am lansat dezbaterile publice referitoare la conţinutul acestora şi am început negocierile cu Comisia Europeană. Iată că după 3 ani de atunci, acum putem marca un moment înseamnă ce înseamnă validarea celor 46 de miliarde de euro care ne vor aduce investiţii masive în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri. Putem da oficial startul descentralizării dezvoltării regionale aşteptată de primari, autorităţi locale şi judeţene, dar şi de milioane de oameni care vor ca viaţa lor să fie mai bună", a declarat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

El a subliniat că un element de cotitură este obţinerea autonomiei financiare a marilor servicii publice, începând cu Programul Operaţional pilot pentru Sănătate, elaborat ca un program multifond.

"De asemenea, ne vom concentra pe direcţionarea fondurilor europene pentru sprijinul celor aflaţi în sărăcie, prin măsuri de incluziune şi care să asigure demnitatea socială a fiecăruia. Am ajuns aici în urma unui proces intens de consultare interinstituţională, negocieri cu Comisia Europeană, precum şi pe baza unui input valoros din partea partenerilor socio-economici. Subliniez angajamentul Guvernului României de a urmări atent implementarea complementară şi sinergică a acestor fonduri, astfel încât să contribuie substanţial la atingerea ţintelor şi obiectivelor asumate atât la nivel european, cât şi prin strategiile naţionale sectoriale", a transmis Boloş.

Procesul de negociere dintre MIPE şi CE a fost unul dinamic, se spune în comunicat, care a fost marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie şi agravarea condiţiilor financiare externe şi interne, care au dus la creşterea inflaţiei în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanţărilor cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Astfel, Programul Sănătate este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare FSE+ şi FEDR, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. Obiectivul general al acestuia este de a construi sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal de nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5,2 miliarde euro şi va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi să se asigure utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Cu o alocare de 2,5 miliarde de euro, Programul Tranziţie Justă va finanţa măsuri pentru atenuarea impactului închiderii sau transformării unor activităţi economice dominante în economia locală a 6 judeţe din România - Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş şi va facilita tranziţia acestora la neutralitatea climatică.

Programul Transport vine cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanţare din partea Uniunii Europene, pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în acelaşi timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură.

Indicatorii ce vor fi realizaţi prin Programul Transport includ peste 305 km drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate şi 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate. Printre proiectele strategice pe care Programul Transport le aduce se numără autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania, autostrada Paşcani-Suceava-Siret, magistralele de metrou M2 şi M5, coridoarele de cale ferată Craiova - Dr. Tr. Severin-Caransebeş şi Craiova-Bucureşti.

Programul Incluziune şi Demnitate Socială vine cu o alocare de 4,1 miliarde euro pentru a sprijini incluziunea socială a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor cu risc ridicat, prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială şi creşterea accesului la servicii de calitate pentru populaţia vulnerabilă. Prin program, 300.000 preşcolari şi elevi vor beneficia de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, iar alte 415.378 persoane vulnerabile vor avea acces îmbunătăţit la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale.

Programul Educaţie şi Ocupare vine cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru optimizarea sistemelor de educaţie şi formare pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii, concomitent cu promovarea accesului egal la educaţie şi stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. De asemenea, se urmăreşte consolidarea funcţionării eficiente a pieţei muncii şi facilitarea accesului şi a participării incluzive şi egale la ocupare de calitate şi durabilă pentru resursa de forţă de muncă.

Prin program, peste 250.000 de adulţi şi alţi 279.000 de tineri vor fi implicaţi în programe de formare pentru a accede pe piaţa muncii. De asemenea, vor fi implementate măsuri care să asigure sprijin pentru unităţile de învăţământ unde riscul de abandon şcolar este ridicat şi zeci de mii de elevi vor avea parte de ajutor pentru continuarea studiilor.

Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare vine cu o alocare de 2,2 miliarde euro pentru creşterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creşterea abilităţilor acestora pentru transferul de cunoştinţe dobândite către piaţă şi, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării şi pentru formarea personalului. Intervenţiile vor stimula organizaţiile de cercetare şi întreprinderile pentru o mai bună poziţionare pe lanţul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie şi oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.

Acest program va aduce finanţare pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români.

Primul dintre programele aprobate de către Executivul european a fost Programul Asistenţă Tehnică. Cu o alocare de 959 milioane de euro, acesta a sprijini funcţionarea sistemului de coordonare, gestionare şi control al fondurilor 2021-2027. Finanţările acordate prin acest program vor sprijini atât măsuri orizontale pentru sistemul de coordonare, gestionare şi control al fondurilor şi pentru beneficiari/potenţiali beneficiari, cât şi măsuri specifice destinate implementării programelor operaţionale gestionate la nivelul MIPE fără sume dedicate asistenţei tehnice. Concret, prin POAT 2021-2027 vor fi sprijinite: Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operaţional Sănătate (POS), inclusiv POAT.

Separat de cele 8 programe naţionale, Politica de Coeziune 2021-2027 cuprinde 8 programe regionale, toate fiind aprobate anul acesta de către CE.

Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 au fost elaborate în aşa fel încât să fie permis transferul de competenţe administrative şi financiare din domeniul fondurilor europene de la nivelul administraţiei publice centrale la nivel regional şi la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora.

La finele lunii iunie, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care completează cadrul legal necesar exercitării de către Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) a atribuţiilor care derivă din îndeplinirea calităţii de autoritate de management (AM) în domeniul dezvoltării regionale precum şi în domeniul prevenirii, constatării şi sancţionării neregulilor. Actul normativ are în vedere ca ADR-urile să fie de deplin funcţionale în cel mai scurt timp, pentru a evita eventuale întârzieri în demararea implementării programelor regionale şi, totodată, riscul de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile cu această destinaţie.

Prin soluţiile legislative prevăzute, ordonanţa permite ca deciziile luate de către ADR-uri în procesul de gestionare şi control al programelor regionale să aibă forţă juridică obligatorie pentru solicitanţi, beneficiari sau alte entităţi cu care intră în raporturi juridice în exercitarea funcţiilor. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)