Începe digitalizarea marilor servicii publice; Comisia Europeană a aprobat Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF), aferent perioadei de programare 2021-2027, care va aduce finanţare pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români, a anunţat joi seara instituţia.
Potrivit unui comunicat al MIPE, printre proiectele pe care le va aduce PCDIF se numără investiţii pentru zona de robotică, automatizări industriale şi IT, investiţii în soluţii tehnologice de furnizare a energiei pe baza de hidrogen, investiţii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor de uraniu şi investiţii în tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate).
PCIDIF beneficiază de o alocare totală de 2.201.488.236 euro şi va răspunde nevoilor de investiţii în vederea creşterii competitivităţii RO prin dezvoltarea ecosistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare şi a celui antreprenorial, inclusiv prin transformarea digitală a IMM-rilor, precum şi prin dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.
"Programul urmăreşte creşterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creşterea abilităţilor acestora pentru transferul de cunoştinţe dobândite către piaţă şi, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării şi pentru formarea personalului. Intervenţiile vor stimula organizaţiile de cercetare şi întreprinderile pentru o mai bună poziţionare pe lanţul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie şi oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente", se spune în comunicat.
De asemenea, se urmăreşte digitalizarea extinsă a tuturor interacţiunilor administrative cu cetăţenii, persoanele juridice pentru instaurarea unei e-guvernări depline, de care vor beneficia cetăţenii indiferent de tipul de serviciu public pe care îl accesează, indiferent de rezidenţă sau tipul de instituţie sau autoritate publică cu care interacţionează.
"A venit momentul în care putem spune oficial că începe era transferului în piaţă a rezultatelor cercetării. Odată cu aprobarea PCIDIF vom face un pas important spre consolidarea poziţiei competiţionale a economiei româneşti în context european şi, pe de altă parte, ne vom orienta resursele spre proiecte de interes strategice pentru România. Vorbim despre investiţii pentru soluţii în vederea obţinerea hidrogenului, producţia de semiconductori, tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate) şi investiţii pentru dezvoltarea unui Hub de Inteligenţă Artificială. Avem o alocare şi pentru materializarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator), proiect care are ca obiectiv construirea, până în 2030, a unui demonstrator european de reactor cu plumb. Proiectul, care presupune utilizarea tehnologiilor avansate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, vom putea vorbi cu adevărat de digitalizarea marilor servicii publice. Toate aceste proiecte sunt gândite pentru a ne alinia la trendurile internaţionale, vor fi treceri treptate la sectoare cu valoare adăugată mare, care vor aduce cu adevărat dezvoltare pe termen lung", a transmis ministrul Marcel Boloş.
Prin PCIDIF, sprijinul financiar este direcţionat către nevoile de dezvoltare din următoarele domenii: cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel naţional prin mecanismul de descoperire antreprenorială în contextul Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (1.179.153.791 euro), mediu de afaceri, respectiv IMM-uri, inclusiv pentru digitalizare prin Centrele de Inovare Digitală (275.162.680 euro) şi digitalizare în beneficiul cetăţenilor şi mediului de afaceri (747.171.765 euro).
Prin investiţiile programului se au în vedere următoarele rezultate majore: 635 întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care introduc inovaţii în materie de produse sau procese; 198 locuri de muncă create în domeniul cercetării în entităţile care beneficiază de sprijin; 1.912 angajaţi din IMM-uri care finalizează programe de formare a competenţelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat; 1.744 angajaţi din organizaţii de cercetare care finalizează programe de formare a competenţelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat; 615 întreprinderi cu cifra de afaceri crescută; 2.973.623 utilizatori de servicii, produse şi procese digitale publice noi şi optimizate; 3.992 de utilizatori de noi produse, servicii şi aplicaţii digitale dezvoltate de întreprinderi; 624 întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală.
Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit pentru perioada de Programare 2021 - 2027.
Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.
Primul Program aprobat de Executivul european din Politica de coeziune 2021-2027 a fost Programul Asistenţă Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









