Anul 2022 a fost unul complicat şi plin de provocări pentru turismul românesc, care a început sub spectrul Covid, a continuat cu războiul de la graniţa României şi s-a încheiat făcând slalom între criza energetică, cea a forţei de muncă şi inflaţia galopantă, susţine preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca.

"A fost un an foarte complicat: l-am început sub spectrul COVID 19, l-am continuat în tensiunile inerente induse de un război lângă graniţă şi l-am încheiat făcând slalom între criza energetică, cea a forţei de muncă şi inflaţia galopantă. Cu toate acestea însă există şi câştigători: atât structuri de cazare, cât şi destinaţii, care au mizat pe cartea schimbării radicale, pe adaptarea la noile cerinţe ale pieţei - şi avem, din fericire, exemple concludente. Îmbucurător este şi faptul că cererea pentru turism a întrecut aşteptările în acest an - poate şi pe fondul lungii perioade de restricţii de mobilitate, a bugetelor alocate concediilor, acumulate şi neconsumate anterior", a declarat pentru AGERPRES Dumitru Luca.

Acesta a precizat că printre principalele probleme întâmpinate de operatorii din turism în acest an se află lipsa forţei de muncă şi accesul la finanţare.

"Am trecut practic dintr-o provocare în alta, fără pauză, ba putem spune că cea mai mare parte a anului acestea s-au suprapus. O problemă de maximă actualitate - chiar dacă se vorbeşte mai puţin despre ea - este aceea a forţei de muncă. Se ştie, în turism salariile nu sunt mari şi mulţi lucrează în acest domeniu în primul rând din pasiune iar pregătirea lor necesită timp. Am traversat însă doi an foarte grei, care inevitabil au dus la închiderea multor afaceri mici şi la disponibilizări de personal de la altele mai mari. Aceşti oameni au fost nevoiţi să se reorienteze către alte domenii şi puţini dintre ei s-au mai întors. Găsirea şi pregătirea altora nu e deloc simplă. O altă problemă mai puţin cunoscută este accesul la finanţare. Turismul în general este privit de către instituţiile de credit ca un domeniu cu risc maxim şi, în consecinţă, sunt foarte reticenţe în a acorda credite. Să nu uităm şi faptul că, în pofida cascadei de restricţii la care a fost supus, turismul românesc este singurul din Europa care nu a beneficiat de nicio compensaţie financiară din partea statului pentru pierderile suferite ca urmare a acestor restricţii", a explicat şeful ANAT.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2023, având în vedere criza energiei, inflaţia, războiul din Ucraina, dar şi problemele din industria aviatică, Luca afirmă că mulţi turişti vor să îşi securizeze vacanţele rezervând şi achitând în avans.

"Dacă vorbim de turismul organizat, trebuie spus că acesta se construieşte pe tarife ferme, stabilite pe întreg lanţul cu mult timp înainte. Aşa se face că cel puţin pentru sezonul de vară 2022 creşterea galopantă a costurilor cu energia şi transportul nu prea s-a văzut în tarifele pachetelor turistice, acestea fiind în mare parte absorbite de prestatori. Aceasta pare să fie acum principala problemă în negocierea şi stabilirea tarifelor pentru sezonul următor: nimeni nu ştie cum va mai evolua inflaţia, care va fi costul real al unei călătorii cu avionul ori cu autocarul în iulie 2023 şi nici care va fi nivelul facturii de energie a hotelului peste 7 luni. Există, fireşte, tendinţe de sub-evaluare, dar şi de supra-evaluare şi atunci turiştii par să fi înţeles acest aspect şi încearcă să-şi securizeze vacanţa viitoare rezervând şi achitând în avans - cel puţin aceasta pare să fie explicaţia trendului puternic ascendent pe care au revenit rezervările tip "early booking", mulţi simţind deja în buzunar efectul rezervărilor de ultim moment pentru vacanţa anterioară", a subliniat Luca.

În opinia sa, turismul activ - aflat într-o puternică ascensiune - nu este însă prea dependent de inflaţie şi de costul energiei cum este, de exemplu, turismul "all inclusive". "Ne aşteptăm ca tot mai mulţi călători să caute formele de ecoturism, să le descopere avantajele şi să se bucure de uriaşa resursă care este natura. Iar la acest capitol România are multe atu-uri", a punctat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

La rândul său, Traian Bădulescu, consultant în turism, a menţionat că anul 2022 a fost caracterizat de revenirea destinaţiilor externe, pornind de la cele clasice, precum Turcia, Grecia, Spania, Italia, până la circuite pentru destinaţii îndepărtate. "A înregistrat o creştere substanţială cererea pentru circuite complexe, vorbind aici de nişa turiştilor călători, care doresc să cunoască şi să aprofundeze destinaţii din America Latină, Extremul Orient, Africa sau Europa", spune Bădulescu.

Pe partea de turism intern, pe lângă clasicele staţiuni montane precum Predeal, Sinaia sau Poiana Braşov, s-a constatat o revenire în forţă a staţiunilor balneoclimaterice, precum Băile Herculane, Băile Felix, Sovata, Covasna etc.

"Litoralul românesc a înregistrat o uşoară creştere pentru partea sudică, ceea ce reprezintă o veste foarte bună. Mamaia a înregistrat o scădere, nu foarte mare, dar mulţi turişti au achiziţionat apartamente în Mamaia Nord - Năvodari sau le-au închiriat. Era de aşteptat ca litoralul românesc să nu mai înregistreze acelaşi "boom" precum în 2021, pentru că 2022 a fost un an fără restricţii iar românii au putut circula iarăşi către alte destinaţii", susţine consultantul.

El a adăugat că o mare provocare este turismul de incoming, respectiv exportul de servicii, atragerea turiştilor străini. "România este "pe val", dar avem nevoie şi de un parteneriat public-privat puternic şi de o voinţă politică. Anul acesta am înregistrat o creştere importantă pe partea de incoming faţă de anul precedent, însă suntem încă mult sub 2019, când şi atunci, primeam circa 3 milioane de turişti străini anual. România are potenţial de a primi şi 10 milioane de turişti pe an, dacă ne referim la infrastructura de cazare", a punctat Bădulescu.

În opinia sa, participarea din nou a Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului la târgurile de turism internaţionale importante este o decizie excelentă, însă instituţia trebuie să fie mai curajoasă, să "bată cu pumnul în masă" şi să ţină cont de sfaturile partenerilor din domeniul privat, precum organizaţiile de turism, astfel încât să determine guvernanţii "să recunoască turismul cu adevărat drept prioritate naţională".

"Pe termen mediu şi lung vom avea rezultate, deoarece pe termen scurt nu putem facem minuni. Dar turismul poate avea un aport enorm la economia şi imaginea României. Doar în ultima perioadă, serialul Wednesday de pe Netflix şi, respectiv Răşinari, care a fost desemnat cel mai atractiv sat din România în competiţia mondială "Best Tourism Villages", au contribuit la imaginea României. Dar avem nevoie de un buget anual de 10 sau poate chiar 20 de milioane de euro pentru promovare turistică. Fireşte că rezultatele se văd în timp, pe termen mediu şi lung. Din păcate, operatorii din turism, chiar dacă au fost sprijiniţi, au primit acest sprijin pe ultima sută de metri. Vorbim de multe amânări. În Marea Britanie sau Germania, din ce ştiu, cine şi-a sistat o afacere din cauza pandemiei a fost compensat rapid, fără o mare birocraţie", a explicat el.

În ceea ce priveşte anul 2023, Traian Bădulescu precizează că se anunţă a fi un an mai bun din punct de vedere turistic, dacă nu va mai interveni un factor extern imprevizibil. "Rezervările tip "early booking" au crescut cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ceea ce arată apetenţa românilor de a călători. Prin rezervările early booking, românii şi-au asigurat vacanţele la un tarif bun, reducerile fiind între 10% şi uneori 45-50%. Este drept că nimeni nu ştie cum va evolua inflaţia, care vor fi costurile pentru utilităţi ori bunuri de larg consum. Din fericire, românii au o mare apetenţă pentru călătorii", a concluzionat consultantul în turism.

În context, unul dintre reprezentaţii industriei, respectiv Daniela Nedelcu, directorul general al unei agenţii de turism membră ANAT, susţine că, deşi 2022 a fost un an bun, aproape de nivelul anului 2019, s-a simţit "ca un acrobat pe sârmă" din cauza regulilor neclare legate de pandemie, crizei din industria aviatică şi a conflictului din Ucraina.

"2022 a fost un an bun pentru Dal Travel, mai ales că am venit după un an şi jumătate de pandemie şi de restricţii. Spun că a fost un an bun, cu toate temerile mele, pentru că tot anul 2022 ne-am simţit ca un acrobat pe sârmă. De ce? Pentru că de la o zi la alta se schimbau regulile de intrare în ţară, reguli privind Covid, reguli privind vaccinarea, reguli privind booster-ul, tot felul de formulare care trebuiau completate online. Unii turişti se pricepeau, alţii nu. Companiile aeriene schimbau zborurile de pe o zi pe alta. Şi noi, în general, nu lucram cu companii low-cost. (...) De asta spun că ne-am simţit ca un aprobat pă sârmă, pentru că trebuia să facem faţă acestor provocări, independente de noi, şi cu toate acestea pot să trag concluzia că am fost nişte acrobaţi buni până la urmă, pentru că am constatat că avem o creştere faţă de anul trecut, cel puţin cu vreo 70%. 2019 a fost pentru noi un an foarte bun şi pot spune că în acest an ne-am apropiat de 2019. Nu sută la sută, dar sunt absolut convinsă că în 2023, dacă nu se mai întâmplă ceva, dacă nu mai apare vreo pandemie, vreun conflict - apropo de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, acesta ne-a terminat o destinaţie importantă pentru portofoliul Dal Travel, respectiv Rusia - deci, dacă suntem sănătoşi, sperăm că 2023 va fi un an foarte bun, pentru că turiştii sunt avizi să circule, mai ales în urma pandemiei. A fost aşa ca un boom după izolarea asta, a fost un boom de turişti. Concluzionând: 2022 a fost un an bun", a declarat pentru AGERPRES Daniela Nedelcu, directorul general al DAL Travel.

Ea a adăugat că problemele din industria aviatică au afectat sectorul turismului din toată lumea, inclusiv din România. Compania Blue Air şi-a suspendat toate zborurile, începând din 6 septembrie 2022, numărul total de pasageri afectaţi fiind de peste 230.000.

"Am fost şi noi afectaţi de criza din industria aviatică începând cu pandemia. După ce s-a întâmplat anul acesta cu Blue Air, Wizz Air a crezut că poate să absoarbă tot volumul respectiv şi nu reuşeşte, nu face faţă. Rămân oameni blocaţi în aeroporturi, ore poate şi zile, companiile de linie au început să absoarbă ei fluxul respectiv. Deja şi companiile de linie încep să ridice mari probleme, să-şi amâne zborurile, să şi le anuleze. Deci este încă o nebunie în industria aviatică. Iar ceea ce se întâmplă la noi pe aeroport, pe Otopeni, în perioada sărbătorilor, când fluxul este continuu, e de neimaginat. Ne confruntăm cu întârzieri şi nu-i vorba numai de România, ci de toată lumea. Avem plecări pe croaziere, avem plecări pe diferite programe îndepărtate şi mi-e frică că minimum cinci ore pentru conexiune nu sunt suficiente. Sunt diverse situaţii pe care nu le poţi controla", a punctat Daniela Nedelcu, directorul general al DAL Travel.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)