Un român din doi plănuieşte să cheltuiască mai mulţi bani pe cumpărăturile online pentru sărbători comparativ cu anul trecut, dar, în acelaşi timp, 80% dintre cetăţeni consideră că numărul tentativelor de fraudă din mediul online a crescut semnificativ, iar 40% încă spun că nu ştiu ce să facă în cazul unei fraude, arată un studiu realizat de Ipsos pentru ING Bank.

În topul cadourilor pe care le vor oferi, românii plănuiesc să cumpere obiecte vestimentare, produse cosmetice şi jucării. Locuri fruntaşe în clasamentul preferinţelor mai ocupă şi articolele de uz casnic, gadgeturile, articolele sportive şi pentru timpul liber.

În cadrul campaniei de conştientizare şi combatere a tentativelor de fraudă cibernetică din luna august, ING Bank a comunicat cele mai recente date colectate intern de partenerul său OLX, conform cărora cele mai multe tentative de fraudă vizează următoarele categorii de produse: modă (33%), electronice (30%), casă şi grădină (14%), mama şi copilul (10%), sport (7%).

"Sărbătorile de iarnă reprezintă un prilej de bucurie pentru toată lumea, dar şi o perioadă propice pentru atacatorii cibernetici care profită de entuziasmul şi neatenţia potenţialelor victime. Rezultatele acestui studiu reconfirmă necesitatea ca sectorul bancar să continue acţiunile de informare şi educare a tuturor utilizatorilor de carduri pentru prevenirea fraudelor cibernetice. Recent, ING a lansat funcţionalitatea SANB - Serviciul Afişare Nume Beneficiar, care are ca obiectiv prevenirea fraudelor în rândul clienţilor care efectuează plăţi online, pe lângă reducerea tranzacţiilor eronate, generate de introducerea greşită a beneficiarului (a contului IBAN). Mai exact, clienţii vor vedea exact în contul cărui beneficiar se duc banii transferaţi, dacă este un furnizor de servicii sau, de fapt, un fraudator. La ING Bank depunem în permanenţă toate eforturile pentru a depista tentativele de fraudă şi investim constant în această direcţie, încercând să punem subiectul cât mai mult pe agenda publică şi să transmitem mesaje într-o manieră cât mai simplă şi mai accesibilă, prin campanii desfăşurate pe tot parcursul anului. Îi sfătuim pe toţi cei care plănuiesc să cumpere online cadouri pentru cei dragi sau pentru ei înşişi să fie vigilenţi la site-urile pe care navighează şi la comercianţii cu care interacţionează, la link-urile cu oferte - mai ales cele primite din surse necunoscute -, precum şi la informaţiile personale pe care le transmit", a declarat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention ING.

Studiul Ipsos realizat în luna noiembrie arată că, deşi 8 din 10 români sunt de părere că atacurile cibernetice sunt în creştere în această perioadă, 40% dintre aceştia se simt de cele mai multe ori în siguranţă în mediul online, iar 28% dintre respondenţi întotdeauna.

Acelaşi studiu confirmă că deşi românii se simt, în continuare, cel mai în siguranţă atunci când achită în numerar, metodele moderne de plată câştigă din ce în ce mai mult teren. Astfel, topul este completat de plata prin aplicaţii bancare şi de cea cu cardul. Pe de altă parte, creşterea volumului cumpărăturilor online - tendinţă ce a luat amploare în perioada pandemiei - a reprezentat un prilej pentru atacatorii cibernetici de a-şi intensifica activitatea şi de a-şi diversifica metodele.

Potrivit studiului Ipsos, cele mai comune tipuri de fraude experimentate de români în mediul online sunt: phishing şi smishing, malware şi vishing. Potrivit studiului, doar 16% dintre români declară că au fost victimele unor fraude sau cunosc pe cineva care s-a aflat în această situaţie, iar 19% afirmă că au reuşit să scape fără să piardă bani. În prezent, 4 din 10 români încă spun că nu ştiu cum să procedeze în cazul în care cad victimă unei astfel de fraude.

Banca oferă câteva sfaturi celor care au accesat linkuri suspecte sau au oferit deja informaţii personale: blochează imediat cardul direct în aplicaţia de Internet banking sau apelând numărul de telefon al băncii; schimbă cât mai repede parolele pentru aplicaţiile şi conturile online de pe un dispozitiv diferit; scanează dispozitivul pentru a depista eventuala prezenţă a unui virus (se poate instala un antivirus din magazinul oficial de aplicaţii al telefonului - Google Play, Apple App Store, Huawei AppGallery); depune o plângere la cea mai apropiată secţie de poliţie şi păstrează copia; raportează problema la bancă sau la organizaţia din partea căreia a fost contactat, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (cert.ro) şi, eventual, contactează APWG - Anti-Phishing Working Group la adresa reportphishing@apwg.org. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)