Indicatorii ce vor fi realizaţi prin Programul Transport, aprobat recent de Comisia Europeană, includ peste 305 kilometri drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate şi 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, transmis marţi AGERPRES, alte investiţii vizează achiziţionarea a 40 de trenuri noi, construirea sau modernizarea a 16 gări şi halte feroviare, 12 km linii noi de tramvai şi metrou, 70 km căi navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate şi 8 conexiuni intermodale noi sau modernizate.

Printre proiectele strategice din Programul Transport se numără autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania, Autostrada Paşcani-Suceava-Siret, magistralele de metrou M2 şi M5, coridoarele de cale ferată Craiova - Dr.Tr. Severin-Caransebeş şi Craiova-Bucureşti.

"În 2019, aflat într-o vizită de lucru la Bruxelles, la recomandarea Comisiei Europene pe fondul specificului sectorului de transport, am decis ca Programul Transport 2021-2027 să fie unul separat, iar ca Autoritate de Management să fie desemnat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În decembrie 2020 când am plecat de la minister, viziunea asupra finanţărilor din PNRR şi Programul Transport 2021-2027 erau complementare şi propuneau o alocare de aproximativ 19 miliarde de euro. Mă declar foarte fericit că inclusiv în forma finală a PNRR-ului sectorul de transport are importanţa cuvenită cu cea mai semnificativă alocare sectorială de peste 7,6 miliarde euro şi că reuşim astăzi să completăm aceasta alocare cu una semnificativă de 9,6 miliarde euro, ajungând împreună la peste 17 miliarde euro dedicate infrastructurii de transport", a declarat ministrul Investiţiilor şi proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcţionat către îmbunătăţirea conectivităţii primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1,45 miliarde euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333 milioane euro), îmbunătăţirea conectivităţii secundare rutiere (FEDR: 300 milioane euro), creşterea siguranţei rutiere (FEDR: 100 milioane euro), creşterea eficienţei căilor ferate române (FC: 596 milioane euro, FEDR: 678 milioane euro), creşterea atractivităţii transportului feroviar de călători (FEDR: 250 milioane euro), dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane (FC: 271 milioane euro, FEDR: 350 milioane euro), dezvoltarea transportului naval şi multimodal (FC: 245 milioane euro), asistenţă tehnică (FC: 75 milioane euro).

Printre proiectele noi de investiţii se numără Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3) - 1,847 miliarde euro, Sectorul Paşcani - Suceava - Siret (101,5 km) - 638,8 milioane de euro (sectorul Paşcani - Suceava la profil de autostradă pe cu o lungime de 60,5 km şi un cost estimat de 423,8 milioane euro, iar sectorul Suceava - Siret la profil de autostradă/drum expres cu o lungime de 41 km şi un cost estimat de 215 milioane euro), Inel Bucureşti Nord plus drumuri radiale - 1,112 miliarde euro, Autostrada Tg. Neamţ- Iaşi - Ungheni - 875,5 milioane euro, Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov - 1,570 miliarde euro, Autostrada Sibiu - Braşov - 1,479 miliarde euro, Legătura rutieră rapidă Arad - Oradea- 522,6 milioane euro, Legătura rutieră rapidă Bucureşti - Alexandria (faza 1 din Bucureşti - Craiova) - 367,5 milioane euro, Autostrada Braşov - Bacău (inclusiv Bypass Braşov Nord) - 2,364 miliarde euro, Legătura rutieră rapidă Craiova - Filiaşi - Dr.Tr.Severin (faza 1) - 300 milioane euro şi Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin - Caransebeş - Lugoj (faza 1) - 800 milioane euro.

Pe segmentul feroviar, proiecte prioritare sunt finalizarea coridoarelor Craiova - Dr. Tr. Severin - Caransebeş - 2,1 miliarde euro, Craiova-Bucureşti - 1,3 miliarde euro, Predeal - Braşov - 1,4 miliarde euro.

Proiectele noi de investiţii la metrou sunt magistrala M5, secţiunea Eroilor - Iancului, extensii pe alte magistrale (prioritizate în funcţie de maturizarea acestora şi corelate cu implementarea proiectelor Orbital Bucureşti şi centură feroviară Bucureşti) şi reabilitare staţii de metrou Bucureşti (în funcţie de vechimea şi necesităţile fiecărei staţii).

Pentru trenuri metropolitane, proiectele vor fi selectate în funcţie de prioritizarea prezentată şi gradul de maturitate. Pe lângă proiectul centurii feroviare Bucureşti, proiectele cu grad mare de certitudine sunt cele aferente municipiilor Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Timişoara.

Pe sectorul naval şi modal se au în vedere lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigaţie pe Dunăre şi creşterea eficienţei transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia dar şi finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti. De asemenea, vor fi dezvoltate / modernizate porturile dunărene strategice/situate pe reţeaua TEN-˜T, inclusiv instalaţiile de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol şi amoniac), şi Portul Constanţa.

Potrivit MIPE, recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit pentru perioada de Programare 2021 - 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa 16 Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până în 2030, potrivit Programului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, România trebuie să realizeze peste 6.600 km de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare), din care 2.900 km aferenţi reţelei primare şi 3.724 km aferenţi reţelei secundare.

În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3.275 km de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1228 km aferenţi reţelei secundare.

"Separat de Programul Transport 2021-2027, România beneficiază de investiţii strategice importante şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro şi vor acoperi o parte din necesarul total de investiţii la nivel naţional, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcţionate către acele intervenţii capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naţionale şi ale blocului european", se mai arată în comunicatul MIPE. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)