România, alături de o mare parte dintre statele membre, a susţinut luni la reuniunea Consiliului Energie implementarea unui plafon suficient de scăzut astfel încât să contribuie la stabilizarea preţului la gaze la valori rezonabile, cu impact direct asupra competitivităţii industriei şi asupra suportabilităţii preţului la nivelul consumatorilor finali, informează Ministerul Energiei într-o postare pe Facebook.

La reuniunea de la Bruxelles, organizată în contextul discuţiilor la nivel european pe tema măsurilor de ameliorare a efectelor crizei energetice, a participat din partea României secretarul de Stat, Dan Drăgan.

"Ca urmare a discuţiilor demarate în cadrul Consiliului Energie din 13 decembrie 2022 asupra proiectului de Regulament al Consiliului privind stabilirea unui mecanism de corecţie a pieţei şi a orientărilor Consiliului European din 15 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Energiei de astăzi statele membre au ajuns la un acord politic asupra mecanismului care urmează a fi implementat de la 15 februarie 2023. Mecanismul prevede activarea automată, în anumite condiţii specifice, a unui plafon temporar al preţului de decontare a instrumentelor financiare derivate pentru luna următoare tranzacţionate pe indicele TTF al pieţei gazului natural din Olanda (piaţa reprezentativă la nivel european pentru formarea preţului la gaze naturale)", subliniază reprezentanţii ministerului.

Potrivit sursei citate, plafonul agreat de miniştri este de 180 de euro/MWh, plafon care se activează în anumite condiţii de preţuri excesiv de mari. Mecanismul se va putea aplica şi altor burse europene, în funcţie de evaluările ESMA, ACER şi ale Comisiei Europene.

Obiectivul avut în vedere de acest mecanism este prevenirea unor episoade de preţuri excesiv de mari, precum cele din luna august 2022, fără a afecta securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale şi funcţionarea pieţelor financiare.

Miniştrii au adoptat, de asemenea, Regulamentul Consiliului privind consolidarea solidarităţii printr-o mai bună coordonare a achiziţiilor de gaze naturale, prin schimburi transfrontaliere de gaze naturale şi prin preţuri de referinţă fiabile. Totodată, miniştrii au ajuns la un acord politic pe marginea Regulamentului Consiliului privind accelerarea dezvoltării surselor regenerabile prin instituirea unui cadru legal de emitere a autorizaţiilor pentru proiecte în acest domeniu.

"În cadrul reuniunii de la Bruxelles de luni, miniştrii energiei au ajuns la un acord politic asupra altor două acte legislative importante cu rol în atingerea obiectivelor de decarbonizare: Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan şi Directiva REPowerEU privind accelerarea procesului de emitere a autorizaţiilor pentru sursele regenerabile. Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic din UE stabileşte cadrul pentru monitorizare emisiilor de metan generate la nivelul explorării şi producţiei de petrol şi gaze naturale, al transportului, distribuţiei, stocării subterane şi al terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL), precum şi la nivelul minelor de cărbune aflate în exploatare, închise sau abandonate. Regulamentul stabileşte de asemenea obligaţii pentru importurile de produse energetice din state terţe în linie cu angajamentele globale de reducere a emisiilor de metan", menţionează ministerul în postarea sa.

Pe acest dosar, România a urmărit reflectarea în text a particularităţilor naţionale privind sectorul de petrol şi gaze naturale şi implementarea unei abordări graduale, care să permită monitorizarea tuturor activelor într-un termen rezonabil fără a afecta securitatea în aprovizionare cu produse energetice pe piaţă.

Textul final reflectă propunerile României şi asigură o bună bază pentru negocierile interinstituţionale care vor avea loc în anul 2023, cu Parlamentul European, precizează reprezentanţii Ministerului Economiei.

Directiva REPowerEU completează cadrul de măsuri comunitare privind susţinerea proiectelor din surse regenerabile şi prevede adoptarea unor măsuri de accelerare a procesului de emitere a autorizaţiilor astfel încât acestea să poată contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite pentru anul 2030. Directiva prevede stabilirea de către statele membre a unor zone preferenţiale pentru diferite tehnologii regenerabile (inclusiv hidroenergie şi bioenergie) în funcţie de particularităţile naţionale şi fără a aduce atingere habitatelor naturale protejate, relevă sursa citată.

Potrivit ME, termenul pentru emiterea autorizaţiilor pentru noi instalaţii pe bază de energie regenerabilă în aceste zone va fi de un an de zile (2 ani pentru proiecte offshore) şi de 2 ani de zile pentru alte zone decât cele preferenţiale (3 ani pentru proiectele offshore).

"Sunt prevăzute de asemenea anumite facilităţi pentru lucrările de extindere şi consolidare a reţelelor electrice pentru a permite o mai mare integrare a surselor regenerabile. În cadrul negocierilor, România a susţinut o abordare echilibrată care să permită stimularea investiţiilor în proiecte regenerabile cu respectarea criteriilor de protecţie a mediului înconjurător, obiectivul final fiind decarbonizarea sectorului de producere a energiei", se mai arată în postarea Ministerului Energiei pe reţeaua de socializare.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Ministerul Energiei - România/Facebook