Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis joi Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 3,228 miliarde euro, informează MIPE.

Peste 2,147 miliarde euro din această sumă reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1,080 miliarde euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, în urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2,808 miliarde euro (1,868 miliarde euro - sprijin financiar nerambursabil şi 939,772 milioane euro - sprijin sub formă de împrumut).

"Ne-am respectat angajamentul asumat de a transmite către Comisie cea de-a doua cerere de plată din PNRR, împreună cu documentaţia care atestă îndeplinirea celor 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din acest an. Sunt aspecte foarte importante pe care a trebuit să le reglementăm, printre care decarbonarea, cloud-ul guvernamental sau interoperabilitatea bazelor de date. Este rezultatul unui efort consolidat al tuturor ministerelor implicate şi le mulţumesc atât colegilor mei, cât şi prim-ministrului pentru munca din aceste luni. Ne vom concentra, în perioada următoare, asupra angajamentelor pe care le avem de îndeplinit pentru a putea depune în calendarul stabilit cea de-a treia cerere de plată, căreia îi corespund 55 de ţinte şi jaloane aferente trimestrelor 3 şi 4 ale anului 2022. Ştim cu toţii că România are unul dintre cele mai complexe planuri de redresare şi rezilienţă, în comparaţie cu documentele similare ale altor state, dar cu toate acestea am reuşit până în acest moment să depunem documentele necesare pentru ca banii din PNRR să înceapă intre în România", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Printre cele mai relevante reforme şi investiţii cu impact socio-economic aferente celei de-a doua cereri de plată, se numără: intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional "Prima conectare la apă şi canalizare", responsabil Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Jalon 2); intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2, responsabil Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Jalon 213); intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor, responsabil Ministerul Justiţiei (Jalon 430); intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea şcolilor cu echipamente tehnologice şi resurse în scopuri educaţionale online şi pentru a asigura un impact durabil al investiţiilor propuse, responsabil Ministerul Educaţiei (Jalon 477); intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului, responsabil Ministerul Energiei (Jalon 114); apel de proiecte pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale, responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 97); acordarea de granturi operatorilor publici (municipalităţi) pentru construcţia, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe, responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 456); intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţa serviciilor de cloud pentru administraţia publică, responsabil Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (Jalon 144).

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia aferentă îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile României. De asemenea, ţara a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)