Cererea de plată numărul 2 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 2,8 miliarde de euro, va fi trimisă joi la Comisia Europeană, a anunţat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.

"Mâine transmitem în mod oficial cererea de plată nr.2. Mulţumesc tuturor ministerelor care au fost implicate în procesul de pregătire a cererii de plată pentru România. Banii care provin din PNRR sunt bani care asigură, pe de o parte, stabilitatea financiară a României, iar pe de altă parte, implementarea proiectelor cu sursă de finanţare din PNRR. Amintesc că în anul 2022 am operaţionalizat structurile organizatorice specifice PNRR, încă de la începutul anului, pe de o parte, iar pe de altă parte am luat măsuri pentru încheierea contractelor de achiziţie publică, de la Autostrada A7 până la Autostrada A2 Lugoj-Deva sau Autostrada Transilvania pe porţiunea Poarta Sălajului Nădăşelu", a precizat Boloş.

Acesta a subliniat că valoarea cererii de plată nr.2 este de 2,8 miliarde de euro, fiind cea de-a doua pe care o înaintează în cursul acestui an calendaristic.

"Potrivit regulamentului Comisiei Europene luna decembrie este luna în care trebuie trimisă la Comisia Europeană. După cum, de asemenea, se cunoaşte, cererea de plată numărul 2 are în structură jaloane şi ţinte de pe trimestrul 1 şi 2 al anului 2022. Discutăm de un număr de 51 de jaloane şi ţinte", a spus ministrul.

El menţionat că printre cele mai importante ţinte din cadrul acestei cereri de plată se află cloud-ul guvernamental, legea privind interoperabilitatea bazelor de date şi lansarea apelurilor de proiecte pentru eficienţa energetică.

"Dintre cele mai importante amintim cloud-ul guvernamental, care este iniţiat atât din perspectiva legislaţiei specifice în domeniu cât şi din perspectiva implementării acestui proiect important pentru România, care va duce la modernizarea serviciilor publice din administraţia publică locală. De asemenea, tot pe zona digitalizării, în cadrul celor 51 de jaloane şi ţinte, avem legea privind interoperabilitatea bazelor de date, care a intrat în vigoare şi permite schimb de informaţii între diferitele categorii de instituţii publice. necesare pentru populaţie, şi reduce din birocraţia pe care o ştim cu toţii în ceea ce priveşte prestarea de servicii publice către populaţie. Mai avem în cele 51 de jaloane şi ţinte lansarea apelurilor de proiecte pentru eficienţa energetică, atât pentru blocurile de locuinţe, cât şi pentru ceea ce înseamnă clădirile publice sau, de asemenea, încheierea contractelor pentru digitalizarea universităţilor, precum şi cele peste 1.000 de unităţi şcolare care au beneficiat de granturi pentru situaţiile de risc de abandon şcolar", a spus el.

Potrivit sursei citate, există jaloane şi ţinte care sunt considerate sensibile şi monitorizate direct de către Comisia Europeană, aici fiind vorba despre legea avertizărilor de integritate şi de cadrul legal privind decarbonizarea.

"Aici discutăm de legea avertizărilor de integritate, pe de o parte, şi cadrul legal privind decarbonizarea, pe de altă parte. Astăzi, Guvernul a definitivat cadrul legal pentru ceea ce înseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcţiune până la sfârşitul anului acestuia, proceduri tehnice care permit trecerea lor în conservare, aşa cum am avut în înţelegerea cu Comisia Europeană şi utilizarea lor pentru acoperirea situaţiilor de dezechilibru existente pe piaţa de energie internă, respectiv a acelor situaţii în care fie avem fenomene meteo, să zicem care generează o epuizare a resurselor energetice la nivel naţional şi trebuie utilizate aceste grupuri energetice, sau fenomene meteo extreme, sau când în piaţa de energie sunt alte situaţii de dezechilibru. Cu sprijinul Comisiei Europene, şi le mulţumesc pe această cale, am ajuns la această variantă în care să putem să trecem cu bine peste această iarnă şi să putem mai apoi să folosim grupurile energetice la momentul la care va fi necesar", a explicat şeful MIPE.

Boloş a menţionat că în prezent se află în plin proces de implementare a jaloanelor şi ţintelor care privesc trimestrul 4 al anului 2022.

"Aici avem un număr de 55 de jaloane şi ţinte care sunt aferente cererii de plată nr 3, iar termenul ca aceste documente să fie depuse la Comisie, la mijlocul semestru I al anului viitor, deci în martie 2023, ar trebui să depunem cererea de plată nr.3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro", a adăugat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)