România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând din nou cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%, conform raportului publicat recent de Comisia Europeană (CE), care utilizează date pentru anul 2020, arată Daniel Anghel, partener, liderul Tax&Legal PwC România.

"CE se aşteaptă ca pentru 2021 diferenţa să scadă până la 33% datorită măsurilor luate de administraţia fiscală românească, începând cu 2020, de a introduce diverse mijloace de raportare digitală, precum implementarea SAF-T şi conectarea caselor de marcat fiscale cu serverele ANAF", subliniază acesta într-un material transmis luni AGERPRES.

Potrivit consultantului, un punct pozitiv important al raportului este că deficitul total de TVA în UE pentru 2020 a fost estimat în scădere cu circa 30 miliarde euro faţă de estimarea revizuită pentru 2019, coborând la 93 de miliarde de euro. Explicaţia este că în timpul recesiunii a crescut conformarea voluntară la plată parţial ca urmare a măsurilor de sprijin financiar ale guvernelor care au fost condiţionate de plata impozitelor.

"Totuşi, este nevoie de mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi colectarea TVA şi, din acest motiv, împreună cu raportul privind decalajul de TVA, Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri pentru adaptarea sistemului de TVA la era digitală. Noul sistem introduce raportarea digitală în timp real în scopuri de TVA, bazată pe facturarea electronică care va oferi statelor membre informaţii valoroase de care au nevoie pentru a intensifica lupta împotriva fraudei. CE estimează că facturarea electronică va contribui la reducerea fraudei în materie de TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an şi la scăderea costurilor administrative şi de conformitate pentru comercianţii din UE cu peste 4,1 miliarde de euro pe an în următorii zece ani. De asemenea, facturarea electronică asigură convergenţa sistemelor naţionale existente în întreaga UE şi deschide calea pentru statele membre care doresc să instituie sisteme naţionale de raportare digitală pentru comerţul intern în anii următori", a precizat Anghel.

Pornind de la modelul deja existent al "ghişeului unic de TVA" pentru companiile care fac achiziţii online, ar urma ca firmele care vând către consumatori dintr-un alt stat membru să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA pentru întreaga UE şi să îşi îndeplinească obligaţiile în materie de TVA prin intermediul unui singur portal online, într-o singură limbă.

Reprezentantul PwC aminteşte, în context, că fişierul standard de control fiscal (SAF-T) a devenit obligatoriu în România pentru marii contribuabili în 2022 şi va fi aplicat etapizat şi pentru celelalte categorii de contribuabili până în 2024. De asemenea, au fost conectate la serverele ANAF casele de marcat electronice fiscale, putând fi urmărite tranzacţiile în timp real. Tot în acest an, a devenit obligatorie Ro e-Factura pentru operatorii economici în relaţia cu autorităţi contractate de stat, B2G (business to government), precum şi în contractele încheiate în relaţia B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este în prezent opţională. Potrivit Ministerului de Finanţe, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană, este aşteptat ca Ro e-Factura să devină obligatoriu pentru toate tranzacţiile în relaţia dintre companii, business to business (B2B), începând din ianuarie 2024, a arătat Daniel Anghel.

Conform reformelor fiscale asumate prin PNRR, decalajul de TVA ar trebui să scadă în România cu cinci puncte procentuale, până în 2025, şi per ansamblu colectarea taxelor să fie îmbunătăţită cu 2,5% din PIB. Măsurile de digitalizare a ANAF, precum SAF-T, facturarea electronică, RO-e Transport, conectarea caselor electronice de marcat cu serverul ANAF sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor şi îndeplinirea obiectivelor, subliniază acesta.

Reprezentantul PwC a menţionat, totodată, că facturarea electronică este considerată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) foarte utilă pentru creşterea nivelului de conformare fiscală a contribuabililor şi reducerea decalajelor de TVA. Daniel Anghel citează, în context, un raport OECD, potrivit căruia autorităţile din toată lumea ar trebui să încurajeze raportarea digitală, prin stimulente acordate companiilor pentru investiţii în calitatea sistemelor de raportare comerciale, detectarea mai eficientă şi mai rapidă a comercianţilor frauduloşi şi îmbunătăţirea calităţii inspecţiilor fiscale.

Uniunea Europeană a estimat că pierderile potenţiale de venituri din TVA atribuite neintroducerii cerinţelor de raportare a facturilor în format digital de către 15 state membre cumulează între 22 şi 27 de miliarde euro pe an, arată raportul OECD. În plus, UE a evaluat că impactul introducerii facturilor electronice, în perioada 2014-2019, a fost o creştere de aproximativ 3% (19,3 miliarde euro) a veniturilor din TVA.

Mai mult, în state care au introdus de ceva timp factura electronică, datele privind impactul acesteia asupra respectării obligaţiilor fiscale sunt foarte încurajatoare, potrivit OECD. Spre exemplu, în Italia, în cursul anului 2019, sistemul de facturare electronică a detectat fraude în materie de TVA în valoare de 1,1 miliarde euro, în timp ce plăţile de TVA pentru livrări locale au crescut cu 3,6 miliarde euro, între anii 2018 şi 2019.

El oferă şi exemplul Ungariei, care a introdus în 2018 un nou sistem de raportare online, de utilizare gratuită, Sistemul de facturare online. Obiectivul introducerii raportării online a datelor şi al instituirii sistemului de gestionare a datelor este de a descuraja frauda fiscală. Prin această evoluţie, o mare parte din cifra de afaceri facturată a devenit vizibilă şi trasabilă pentru administraţia fiscală, în consecinţă, gestionarea riscurilor a devenit mai eficientă, iar veniturile din TVA au crescut semnificativ.

"Impactul acestor măsuri în România va fi resimţit însă treptat, pe măsură ce toţi contribuabilii vor fi introduşi etapizat în aceste sisteme, şi se vor reflecta în anii următori în nivelul de colectare a taxelor la buget", consideră Daniel Anghel. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)