CNIPMMR susţine că a fost întotdeauna pentru îmbunătăţirea dialogului social,dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a susţinut întotdeauna îmbunătăţirea dialogului social şi a cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective, dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate, aşa cum este şi corect într-o democraţie normală, a susţinut, joi, într-o conferinţă de presă, secretarul general al organizaţiei, Sterică Fudulea.
"De multe ori vedem în spaţiul public mesaje de genul 'patronii nu vor să crească salariul minim pe economie' sau 'patronii nu vor să întocmească contracte colective de muncă'. Nimic mai fals! Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România a susţinut întotdeauna îmbunătăţirea dialogului social şi a cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective, dar în condiţii echitabile pentru patronate şi sindicate, aşa cum este, de altfel, şi corect într-o democraţie normală. Noi am susţinut întotdeauna ca patronii să aibă dreptul de a se asocia în mai multe patronate pentru susţinerea intereselor specifice, lucru care se regăseşte în articolul 64 alineatul 5 din noua lege, unde se specifică clar că un patron poate fi afiliat la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate înregistrate în Registrul comerţului pentru a-şi proteja interesele specifice fiecărui domeniu de activitate. Prin această prevedere este asigurată libertatea de asociere pentru apărarea intereselor fiecărui întreprinzător. Ce introduce noua Lege a dialogului social? Introduce termenul de sectoare de negociere colectivă care sunt definite ca acele sectoare ale economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv, care se stabilesc de Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului. Ne place acest termen, în care partenerii sociali negociază şi negociază colectiv, nu sunt impuse", a subliniat Fudulea.
Potrivit acestuia, pentru sprijinirea întreprinderilor care au mai puţin de 49 de angajaţi, în cadrul negocierilor pentru stabilirea sectoarelor de negociere colectivă ar trebui să fie stabilite sectoare separate, pentru ca aceştia să fie protejaţi.
"În rolul de a impulsiona negocierea şi încheierea de contracte colective, mai ales în contextul revenirii după perioada pandemică, avem un exemplu foarte bun din Irlanda, care în doar nouă luni de zile, în 2021, a înregistrat un număr de 81 de acorduri faţă de 64 de de tranzacţii pentru 12 luni, în 2020. Situaţii similare le regăsim şi în alte state - Cipru, Grecia, Italia, Lituania. Propunerea Consiliului a fost ca pentru sprijinirea întreprinderilor sub 49 de angajaţi, în cadrul negocierilor pentru stabilirea sectoarelor de negociere colectivă să fie stabilite sectoare separate pentru a putea să fie protejaţi şi să se adapteze mai bine situaţiilor din piaţă aceste contracte de muncă colective la specificul micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici. Suntem conştienţi de faptul că situaţia este diferită pentru întreprinderile mari versus ce înseamnă microîntreprinderi şi întreprinderi mici", a afirmat reprezentantul CNIPMMR.
De asemenea, Consiliul Naţional al IMM-urilor mizează pe ideea ca toate confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional să poată participa la negocierea contractelor colective de muncă, la nivelul sectoarelor de negociere colectivă, la solicitarea acestora.
"Consiliul Naţional a prevăzut, şi este introdus şi în lege de altfel, ca toate confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional să poată participa la negocierea contractelor colective de muncă la nivelul sectoarelor de negociere colectivă în care există federaţii membre, bineînţeles la solicitarea acestora şi în baza mandatului din partea acestora. Definirea sectorului de negociere colectivă va ajuta România să îndeplinească obiectivul stabilit prin Directiva privind salariile minime adecvate în UE, care dispune ca statele-membre unde negocierea colectivă acoperă un procent mai mic de 80% să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea acestor negocieri colective. Acest plan de acţiuni ar trebui să fie stabilit clar, concis, cu măsuri specifice, pentru a creşte progresiv rata de acoperire a negocierilor colective la nivel naţional. Cu regret, observăm că n-a fost susţinută introducerea negocierilor colective la nivel teritorial şi judeţean (...) Considerăm că actuala lege şi sectoarele de negociere colective vor trebui revizuite după un an de la aplicare, pentru a fi efectuate corecturi, actualizări raportate la efectele pe care aceste acte normative le vor produce", a spus Sterică Fudulea.
CNIPMMR a organizat, joi, o conferinţă de presă în care sunt prezentate, printre altele, propuneri privind salariul minim brut garantat în 2023.
În cadrul evenimentului, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, şi Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, au parafat un protocol de colaborare între cele două entităţi. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România a livrat peste 636.000 de locuințe în ultimul deceniu; rată de construire comparabilă cu Germania și peste Cehia
Peste 636.000 de locuințe au fost finalizate în România în perioada 2016 - 2025, echivalentul a aproape 33 de locuințe noi la 1.000 de locuitori, rata de construire fiind comparabilă cu cea din Germania și depășind-o pe a Cehiei, potrivit unei analize realizate pe baza datelor privind construcțiile rezidențiale din ultimii zece ani. Din persp
Directoarea generală a ELCEN: Nu suntem în situație de insolvență, de faliment și nici nu vom fi
Datoriile Termoenergetica față de ELCEN s-au diminuat la 1,3 miliarde de lei, iar la ora actuală nu suntem în situație de insolvență, de faliment și nici nu vom fi, a susținut, marți, la un eveniment de specialitate, directoarea generală Electrocentrale București (ELCEN), Mirela Pavel. 'Suntem destul de departe de ideea de sistem centralizat, din păc
S-a lansat Muzeul Viu al Bucureștiului, cu 68 de locuri care pot fi vizitate gratuit
Muzeul Viu al Bucureștiului, o colecție permanentă de 68 de locuri din Capitală care pot fi descoperite și vizitate gratuit, a fost lansat de Fundația Comunitară București și ING Bank România, potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES. Conform sursei citate, muzeul nu are o clădire proprie și nici bilet de intrare, exponatele fiind locuri răsp&acir
PALMED solicită instalarea urgentă a unui guvern și prioritizarea rectificării bugetare pentru sănătate
Instabilitatea politică riscă să afecteze direct accesul pacienților români la servicii medicale, investigații, tratamente și medicamente, în condițiile în care insuficiența fondurilor pentru ultimele luni ale anului poate genera întârzieri la decontări și dificultăți în asigurarea continuității îngrijirilor, consideră Patronatul Fur
Plăți de peste 51,8 milioane lei pentru apicultori, în 2026
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a efectuat luni plăți totale de 51,814 milioane de lei către 5.369 de beneficiari eligibili ai intervențiilor apicole cuprinse în PS PAC 2023 - 2027 aferente anului 2026, a informat, marți, instituția. Potrivit unui comunicat al APIA, anul acesta apicultorii au depus 5.391 de cereri de plată. &Ici
Bursa de Valori București a deschis în creștere ședința de tranzacționare de marți
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere ședința de marți, cu un rulaj total în valoare de 6,19 milioane lei (1,16 milioane euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a urcat cu 0,65%, iar indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor
Pavel (ELCEN): CET Vest ar putea fi repusă în funcțiune la începutul lunii noiembrie și suntem pregătiți în așteptarea iernii
Reparațiile la CET Vest se află în graficul de execuție, cu un termen posibil de punere în funcțiune la începutul lunii noiembrie și, la acest moment, suntem pregătiți în așteptarea iernii, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, Mirela Pavel, directoare generală Electrocentrale București (ELCEN). 'Sunt CET-uri care nece
INS: Chiriile, motorina și benzina, în topul scumpirilor din septembrie 2026
Chiriile, motorina și benzina au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cu majorări de 39,46%, 37,61% și, respectiv, 28,42%, în timp ce rata anuală a inflației a ajuns la 6,61%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). 'După trei lun
Darău: Peste 290 de înscrieri în Platforma de dialog strategic pentru economie competitivă și rezilientă
Peste 290 de candidaturi au fost depuse în Platforma de dialog strategic pentru economie competitivă și rezilientă, fiind un semnal clar că mediul de afaceri, sindicatele, asociațiile profesionale, universitățile, centrele de cercetare și societatea civilă vor un dialog real cu statul, a anunțat ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Tur
INS: Salariul mediu net s-a diminuat cu 2,3% în luna august față de iulie
Salariul mediu net în România a scăzut cu 2,3% în luna august față de iulie, până la valoarea de 5.688 de lei, în timp ce câștigul mediu brut s-a diminuat cu 2,2%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). La nivelul lunii august 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei
Rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în luna septembrie
Rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în luna septembrie, de la 6,17% în august, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar mărfurile alimentare cu 3%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
România și Irlanda sunt singurele economii europene care se vor contracta în acest an, potrivit FMI
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit, în scădere, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, până la o contracție de 0,5%, de la un avans de 0,7% cât prognoza în luna aprilie și o creștere de 1,4% în luna octombrie a anului trecut, arată cel mai recent raport 'World Economic Outlook' (WEO), publicat
Eveniment pe teme de energie, organizat marți la București
Provocările dezvoltării accelerate a producției de energie regenerabilă și prețul energiei în această iarnă și anul viitor sunt doar câteva dintre temele ce vor fi abordate în cadrul evenimentului Profit Energy.forum - 'Energia României în Europa - între independență și interdependență', ajuns la cea de-a X-a ediție.
Bușoi: Ținta stabilită pentru stocarea în baterii este de 1.200 de megawați la sfârșitul lui 2030
Ținta stabilită pentru stocarea energiei în baterii este de 1.200 de megawați la sfârșitul anului 2030, cu 2.400 de megawați/oră, la care se adaugă 800 de megawați cu acumulare prin pompaj, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la un eveniment de specialitate. ''Ținta stabilită (
Bursa de Valori București a închis în scădere prima ședință de tranzacționare a săptămânii
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor a fost de aproximativ 1,387 miliarde de lei (259,9 milioane de euro). Pe Piața Reglementată, cele mai mari valori ale tranzacțiilor au fost înregistrate de acțiunile Electrica, care au generat schimburi de 16,31











