Alin Chitu (MF): Se pare că vom avea un impact pozitiv în urma aplicării mecanismului de taxare suplimentară
România a făcut o serie de analize să vadă care va fi impactul bugetar în urma aplicării mecanismului suplimentar de taxare şi se pare că vom avea un impact pozitiv, însă nu putem estima la acest moment cum ne va fi afectată competitivitatea, a declarat, joi, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, la conferinţa anuală de fiscalitate a EY România.
"Mecanismul este total diferit de ce am avut până acum. Pleacă de la raportări contabile, raportări financiare. Noi va trebui să vedem cum vom ajusta raportările financiare în aşa fel încât acest calcul să poată fi făcut automat. Noi am avut o serie de analize să vedem care va fi impactul bugetar, dacă va fi unul pozitiv semnificativ sau nu. Se pare că vom avea un impact pozitiv în urma aplicării acestui mecanism de taxare suplimentară. Ce nu poate fi estimat la acest moment este cum ne va fi afectată competitivitatea ţării noastre, nu mai atragem investiţii străine, pentru că până nu demult unul dintre argumentele pentru care erau făcute investiţii în România se referă la cote de taxare mai mici. Mai avem o problemă tehnică pentru că cota efectivă de impozit pe întreprinderi este una foarte mică în România pentru că dacă luăm în calcul microîntreprinderile şi dacă luăm în calcul şi celelalte facilităţi şi deduceri suplimentare la impozit pe profit ajungem undeva la sub 10% cotă efectivă. Deci o creştere de 5% vom vedea cum ne va afecta din perspectiva competitivităţii", a spus Alin Chitu.
El a afirmat că abordarea României şi în cadrul negocierilor la OECD, dar şi la Ecofin este una constructivă în care va susţine soluţia şi compromisul european.
În ceea ce priveşte competitivitatea ţării noastre, Chitu susţine că s-a trecut în alt stadiu al dezvoltării şi în ciuda pesimismului multora suntem departe de anii 1990 sau 2000, când atrăgeam investiţii străine printr-un cost al muncii redus şi prin taxare foarte redusă.
De asemenea, oficialul MF a menţionat că România are toate resursele, astfel încât "să nu intervenim la modul foarte agresiv în Codul Fiscal prin a schimba paradigme esenţiale ale acestuia de acum".
"Din punctul meu de vedere vorbim de cel puţin două lucruri care mi se pare că trebuie adresate din perspectiva echităţii fiscale şi care par că nu îşi mai ating obiectivele iniţiale adresate de impozitarea microîntreprinderilor. De exemplu, fragmentarea afacerilor în aşa fel încât în loc să ai un business de 10 milioane de euro, ai 10 business-uri a câte un milion de euro şi atunci nu înţeleg care mai este obiectivul acestei măsuri atâta timp cât folosim acest mijloc ca să diminuăm sarcina fiscală, deci nu mai vorbim de creşterea unor afaceri la început, ci vorbim de alternative de a structura afacerile pentru a diminua sarcina fiscală. Şi să nu ne ascundem după deget vorbim şi de plata unor salarii pentru microîntreprinderi şi nu numai. Aceste aspecte sunt nişte vase comunicante pentru că se diminuează, pe de o parte, venitul la bugetul de stat din impozitul pe profit precum şi veniturile din salarizare. Cel puţin din aspectele acestea două cred că o analiză cel puţin merită făcută", a subliniat Alin Chitu referitor la impozitarea microîntreprinderilor.
În ceea ce priveşte construcţiile, acesta a transmis că efortul financiar este unul foarte mare, iar meritele acestei măsuri trebuie menţionate, respectiv că a adus în zona de salarizare un număr mare de salariaţi, însă această măsură a fost una pe durată limitată.
Referitor la impozitarea lucrătorilor din IT, Alin Chitu susţine că din perspectivă bugetară nu este o măsură care să afecteze în mod semnificativ şi nu se poate compara în termeni financiari cu facilitatea acordată constructorilor. Potrivit acestuia, în România există 80.000 de IT-şti care sunt salarizaţi, iar estimările în mediul public sunt de 400.000 de IT-şti, astfel că diferenţa de 320.000 de IT-şti se află în zona microîntreprinderilor şi a PF-urilor.
La rândul său, Iulian Ardeleanu, director general Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile din minister, a afirmat că microîntreprinderile se află în atenţia instituţiei.
"Cu siguranţă microîntreprinderile sunt în atenţia noastră din perspectiva revizuirii sistemului fiscal. Printre criteriile pe care le vom avea în vedere la revizuirea impozitării vor fi atât activităţile cu valoare adăugată mare sau prestările de servicii după caz, cifra de afaceri realizată de către microîntreprinderi şi de asemenea probabil numărul de microîntreprinderi pe care o persoană fizică îl va deţine. Acestea sunt evaluări preliminare. Aşa cum a susţinut şi domnul secretar de stat noi avem în curs un plan pe care vrem să-l promovăm, un plan pe mai mulţi ani, nu neapărat modificarea de la un an la altul. Cumva să fie o reducere graduală a facilităţilor fiscale care sunt prevăzute în actualul Cod Fiscal", a spus Iulian Ardeleanu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă













