Adrian Oros: Priorităţile agriculturii româneşti nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste
Priorităţile agriculturii româneşti nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste, a scris marţi, pe Facebook, fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Adrian Oros, care a adăugat că acestea sunt nevoi şi oportunităţi reale ale ţăranilor şi fermierilor români.
"Priorităţile agriculturii româneşti nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste. Ele sunt nişte nevoi şi oportunităţi reale ale ţăranilor şi fermierilor români, nu ale unor politicieni care îşi dau cu părerea, încercând să îşi facă capital politic în publicul neavizat. O bună parte din aceste priorităţi pot fi finanţate prin banii europeni din viitoarea Politică Agricolă Comună", a spus Oros.
Acesta susţine că vrea să vină cu câteva precizări referitoare la stadiul elaborării Programului Naţional Strategic, având în vedere că de câteva zile "spaţiul public este poluat cu informaţii false şi adevăruri spuse pe jumătate".
"Deşi cea mai mare parte a fermierilor ştiu foarte bine cum stau lucrurile, de câteva zile spaţiul public este poluat cu informaţii false şi adevăruri spuse pe jumătate. De aceea aş vrea să aduc câteva precizări privind stadiul elaborării Programului Naţional Strategic. Au fost trei cauze care au îngreunat negocierile şi adoptarea Regulamentelor de bază, care s-au încheiat abia la începutul lui decembrie 2021: 1.Schimbarea paradigmei în gândirea Politicii Agricole Comune prin adoptarea Pactului Ecologic European (Green Deal) cu cele două strategii: Farm to Fork şi Biodiversitate; 2.Reforma majoră din perspectiva eligibilităţii (conformitatea plăţilor este înlocuită cu performanţa utilizării fondurilor); 3.Evoluţia pandemiei Covid-19, cu toate consecinţele", a scris Oros pe reţeaua de socializare.
Potrivit sursei citate, pe baza acestor Regulamente, se creionează forma finală a Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027, anii 2021 şi 2022 fiind doi ani de tranziţie pentru care România a avut alocată suma totală de 6,2 miliarde euro.
"Măsurile de sprijin a investiţiilor agricole şi dezvoltare rurală, în valoare totală de 3,2 miliarde euro, au fost lansate începând cu 28 iulie 2021, şi au termen final de implementare decembrie 2025. În paralel, MADR, cu resurse umane proprii şi cu asistenţa Băncii Mondiale a lucrat la elaborarea PNS, în condiţiile şi termenii agreaţi în trialogul (Consiliu, Comisie si Parlament European), din iunie 2021, precum şi pe baza datelor furnizate de analiza SWOT şi analiza nevoilor agriculturii româneşti. Suma alocată perioadei 2023-2027 este de 15,9 miliarde euro. În perioada 3 -24 noiembrie 2021, s-au făcut 17 sesiuni de consultări cu 12 grupuri de lucru (160 entităţi), cu partenerii sociali, pe principalele componente ale PNS, iar în 17 noiembrie 2021, în conferinţa de presă, s-a prezentat draftul final al PNS", a subliniat fostul şef de la Agricultură.
El a mai precizat că rezultatele negocierilor din Consiliul AgriFish, din trialogul de compromis, precum şi stadiul elaborării PNS au fost prezentate detaliat pe parcursul anilor 2020-2021 în conferinţe de presă şi la zeci de întâlniri în ţară, cu fermierii.
De asemenea, el susţine că şi la şedinţa de Guvern din 14 iulie 2021 s-a făcut o prezentare amplă a acestor aspecte, menţionând că "pentru cei interesaţi în mod real de subiect", aceste date se găsesc pe site-ul MADR şi pe pagina de Facebook a ministerului.
"Faptul că se face acum o a doua rundă de consultări cu mediul asociativ nu este un lucru rău, dar să spui că ai luat totul de la zero este o neruşinare. Chiar dacă partidul sau băieţii şmecheri îţi ordonă să mai modifici câte ceva. Forma PNS existentă în 25 noiembrie 2021, când am plecat de la minister, este cea care reflectă priorităţile şi nevoile agriculturii româneşti şi a fost elaborată de specialişti foarte buni pe care i-am găsit în MADR, în consultare cu mediul asociativ într-o perioadă de doi ani. De aceea, doresc succes echipei de la MADR şi celor implicaţi în finalizarea PNS şi sper ca eventualele modificări să nu afecteze interesele agriculturii româneşti şi ale fermierilor români", a mai scris fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, pe reţeaua de socializare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă













