Creşterea preţurilor, cea mai mare îngrijorare a românilor în 2022 (studiu)
Creşterea preţurilor este cea mai mare îngrijorare a românilor în acest an, deşi ei se declară mai optimişti decât în trecut, conform unui studiu Ipsos care a acoperit 33 de ţări.
Românii au avut un an dificil într-o măsură mult mai mare comparativ cu media ţărilor investigate, însă se declară optimişti cu privire la 2022. Pe de altă parte, aceştia sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, nu cred că vom deveni mai toleranţi cu ceilalţi şi sunt sceptici în privinţa vaccinării masive anti-COVID-19 la nivel mondial.
Mai bine de jumătate (56%) dintre persoanele intervievate în cele 33 de ţări consideră probabil ca în 2022 peste 80% din populaţia globului să se vaccineze cu cel puţin o doză împotriva COVID-19. Respondenţii din ţările latino-americane (Peru - 81%, Brazilia - 76%, Mexic - 75%), precum şi cei din China (80%), Malaysia (79%) sau India (75%) sunt cei mai optimişti. Europenii se numără printre cei mai neîncrezători la acest capitol - în special cetăţenii din Ungaria (29%), Polonia, Germania (33%, fiecare) sau Elveţia (34%).
Tot într-o zonă de scepticism se situează şi românii: 44% dintre conaţionalii noştri sunt de părere că e puţin probabil ca minimum o doză de vaccin anti-coronavirus să fie administrată în rândul a peste 80% dintre cetăţenii Planetei, în cursul anului 2022. Mai încrezători se arată românii cu vârste cuprinse între 35-49 ani (50% nivel de acord), persoanele cu educaţie medie (48%), respectiv cei care sunt proprietarii unei afaceri (47%).
Majoritatea celor intervievaţi (60%) cred că în 2022 se vor înregistra mai multe fenomene meteo extreme faţă de 2021. Cetăţenii din ţările europene afectate de inundaţii în cursul anului trecut sunt mai înclinaţi să răspundă afirmativ la acest capitol - Olanda (72%), Marea Britanie (69%), Italia (68%) sau Belgia (66%). România se situează aproape de media globală (57% nivel de acord).
Pe plan global, 45% dintre respondenţi se aşteaptă ca numărul călătoriilor cu avionul să se reducă faţă de 2019, anul dinaintea pandemiei. Ies în evidenţă aici în special ţările asiatice - China (68% nivel de acord), Singapore (67%) sau Malaysia (66%). Şi la acest capitol România se încadrează în media globală (44% nivel de acord).
La nivel mondial, 3 din 4 consumatori se aşteaptă ca preţurile să crească mai rapid decât veniturile populaţiei. Românii se situează în topul naţiunilor îngrijorate de acest fenomen (85% nivel de acord), în contextul unei inflaţii record şi creşterii alarmante a preţurilor pentru gaze naturale şi energie. Bărbaţii din România sunt în general mai preocupaţi de acest aspect prin comparaţie cu femeile (88% vs 82%); niveluri de îngrijorare peste media naţională se înregistrează în rândul românilor cu educaţie superioară (93%), respectiv a celor cu vârste cuprinse între 35-49 ani (92%).
Un nivel similar de îngrijorare îl manifestă cetăţenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).
O treime dintre participanţii la studiu (35%) se aşteaptă la prăbuşirea principalelor burse globale în 2022 - o scădere cu 5 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului, desfăşurată în 2020. România se încadrează în media globală (33% nivel de acord), în timp ce Polonia (55%) şi Rusia (48%) se numără printre naţiunile europene cele mai îngrijorate de acest aspect.
71% dintre participanţii la studiul Ipsos anticipează că zonele din centrele oraşelor se vor aglomera din nou pe măsură ce angajaţii vor reveni la munca la birou în mod uzual. Locuitorii din China (87%) sau Malaysia (86%) sunt cei mai convinşi de acest lucru, în timp ce românii se apropie de media globală, cu un nivel de acord de 68%. La polul opus, britanicii sunt cei mai sceptici (57% nivel de acord).
Pe plan internaţional, 28% dintre respondenţi cred că oamenii din ţara lor vor deveni mai toleranţi unii cu alţii - în special cei din ţări asiatice precum China (83%), Malysia (66%) sau India (60%). La acest capitol, românii se situează în partea inferioară a clasamentului global: 7 din 10 conaţionali nu cred că vom deveni mai toleranţi faţă de ceilalţi în cursul acestui an. Cei mai sceptici sunt în special românii cu educaţie ridicată (85%), tinerii sub 35 de ani (75%) sau seniorii peste 50 de ani (73%).
Indicatorul referitor la toleranţă atinge nivelul maxim de dezacord în Franţa (81%).
Referitor la capitolul Tehnologie - românii sunt sceptici că Guvernul va introduce în 2022 reguli stricte pentru companiile mari din acest domeniu. 6 din 10 respondenţi - atât pe plan global cât şi în România - sunt de părere că în 2022 mult mai mulţi oameni îşi vor trăi vieţile în mediul virtual. Japonezii sunt cel mai puţin de acord cu această afirmaţie (18%), dat fiind faptul că tehnologia şi mediul digital reprezintă deja părţi esenţiale ale culturii nipone contemporane.
38% dintre persoanele intervievate consideră că este probabil ca guvernul ţării lor să adopte reguli stricte în privinţa marilor companii din domeniul tehnologiei. Asta, în contextul în care un alt studiu Ipsos - Global Trends Survey 2021 - a indicat faptul că 83% dintre consumatorii la nivel global cred despre companiile de Social Media că au prea multă putere. Românii sunt printre cei mai sceptici cu privire la astfel de iniţiative legislative în domeniul tehnologiei (27% nivel de acord), aproape de francezi (28%) sau suedezi (26%).
La nivel internaţional, 4 din 10 cetăţeni se aşteaptă ca un dezastru natural să afecteze un oraş important din ţara lor sau ca hackerii aparţinând unui guvern străin să provoace un blocaj în infrastructura IT globală. O treime (34%) cred că armele nucleare vor fi folosite într-un conflict, 16% se aşteaptă ca un asteroid să lovească Pământul iar 14% consideră probabilă o vizită extraterestră în 2022.
În general, românii se situează în jurul mediei globale la aproape toate aceste capitole, mai puţin cele referitoare la dezastrele naturale - unde 27% dintre conaţionali cred că acest lucru este probabil să se întâmple în cursul anului 2022 - sau folosirea armelor nucleare într-un conflict (29%).
Majoritatea cetăţenilor din cele 33 de ţări sunt optimişti: 77% se aşteaptă ca 2022 să fie un an mai bun la nivel personal decât a fost anul trecut. În acelaşi timp, 2021 pare că a fost un an mai bun decât 2020, pentru majoritatea ţărilor. În primul an de pandemie, întrebaţi dacă 2020 a fost un an prost pentru ţara lor, 90% dintre respondenţi au fost de acord cu această afirmaţie; acum, cifra a scăzut la 77% pe plan global. Semne de optimism există şi în privinţa economiei globale: 61% dintre persoanele intervievate consideră că în 2022 economia globală va fi mai puternică - în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de valul anterior al studiului.
La fel ca în ediţia precedentă a studiului, 75% dintre respondenţi se declară hotărâţi să adopte rezoluţii personale pentru a face anumite lucruri cu privire la ei sau la cei din jur.
Anul trecut s-a simţit diferit pentru români. 9 din 10 conaţionali declară că 2021 a fost un an dificil pentru România, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global care cred acelaşi lucru despre ţara lor. Este cel mai mare procent înregistrat la acest capitol, la paritate cu Spania sau Coreea de Sud. Mai mult, 68% dintre români cred că 2021 a fost un an prost pentru ei şi familiile lor - peste media ţărilor participante la studiu (58%) şi similar unor ţări latin-americane precum Brazilia (70%), Peru (69%), Mexic (68%) sau Argentina (66%).
Cu toate acestea, românii sunt optimişti că 2022 va aduce lucruri mai bune faţă de 2021: 8 din 10 concetăţeni sunt de acord cu această afirmaţie, la un nivel apropiat de media globală. Mai încrezătoare se arată persoanele cu educaţie scăzută (100% acord), proprietarii de afaceri (88%) sau tinerii sub 35 de ani (86%). În acelaşi timp, 88% dintre români vor să adopte rezoluţii personale în 2022, ceea ce ne plasează peste media globală, la un nivel similar cu Argentina, Africa de Sud (89%, fiecare) sau Chile (88%).
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 octombrie - 5 noiembrie 2021, în rândul cetăţenilor adulţi din 33 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.023 de adulţi cu vârste cuprinse între 18-74 ani în Statele Unite, Canada, Israel, Malaysia, Africa de Sud şi Turcia şi respectiv 16-74 ani în alte 27 de ţări (inclusiv România).
Mărimea eşantionului a fost de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de ţară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parlament-audieri miniștri/Ștefan-Ovidiu Popa - aviz favorabil pentru funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii
Ministrul propus pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, a primit aviz pozitiv, luni, din partea comisiilor de specialitate din Parlament. S-au înregistrat 20 de voturi pentru, opt împotrivă și patru abțineri. 'Am venit în fața dumneavoastră să vă propun un mandat realist, fără promisiuni c
Nazare: Rectificarea bugetară va viza cheltuielile urgente din sănătate, interne și serviciile de ambulanță
Prima rectificare bugetară din acest an ar urma să acopere cheltuielile urgente de funcționare ale instituțiilor publice, inclusiv necesarul Ministerului Sănătății, al Ministerului Afacerilor Interne și al serviciilor de ambulanță, urmând ca o a doua rectificare, la finalul lunii noiembrie, să permită ajustări suplimentare, a declarat luni ministrul interimar a
Parlament-audieri miniștri/ Nazare: Deficitul bugetar a coborât la 3,82% din PIB după nouă luni
Deficitul bugetar s-a redus la 3,82% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026, de la 5,35% în perioada similară a anului trecut, în condițiile în care veniturile au crescut cu 11,8%, iar cheltuielile cu aproximativ 5%, a declarat, luni, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la audierile din comisiile de specialitate reunite ale
Parlament-audieri miniștri/Zamfir: Poșta Română ar putea, printr-o eficientizare și o altă conducere, să aducă mai mult profit statului român
Poșta Română este departe de potențialul pe care îl are, deși este o companie profitabilă acum, iar printr-o eficientizare și un alt management ar putea aduce mult mai mult profit statului român, a declarat, luni, ministrul propus al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, în cadrul audierilor din comisiile r
Bucharest Cybersecurity Conference 2026 reunește la București, timp de trei zile, lideri internaționali și experți în securitate cibernetică
Lideri internaționali și experți în securitate cibernetică se reunesc la București, în perioada 20-22 octombrie, la Bucharest Cybersecurity Conference 2026, unul dintre cele mai importante evenimente de securitate cibernetică din România și din regiune. Conform unui comunicat al organizatorilor, ediția din acest an aduce în prim-plan pr
Parlament-audieri miniștri/Zamfir: E foarte acută situația de la Dacia; împreună cu ministrul Energiei voi face o deplasare acolo
Ministrul propus al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, intenționează să meargă, săptămâna viitoare, împreună cu ministrul propus pentru Energie, Dumitru Chisăliță, la Uzina Dacia, pentru a identifica problemele cu care se confruntă producătorul și pentru a identifica modul în care poate fi sprijinită industria
Barbu: România trebuie să își asume politic semnarea contractelor pentru exportul de animale vii în țări terțe
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii, Florin Barbu, a declarat luni că România trebuie să își asume politic semnarea contractelor pentru exportul de animale vii către țări terțe, susținând că restricțiile europene nu ar trebui să se aplice exporturilor către state din afara Uniunii Europene. 'Legis
Parlament-audieri miniștri/Ministrul-delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Cinci milioane de români ar trebui să folosească RoID, până în 2028
Cinci milioane de români ar trebui să folosească sistemul de autentificare unic RoID, până în anul 2028, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite de specialitate din Parlament, ministrul delegat propus pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, Costinel-Bogdan Dumitru. 'Modul de abordare ar
Parlament-audieri miniștri/Zamfir: Vreau să poziționăm România ca furnizor pentru materiile prime critice prelucrate, nu ca exportator de resursă brută
Materiile prime critice vor fi un punct esențial în politica Ministerului Economiei și vreau să poziționăm România ca furnizor pentru materiile prime critice prelucrate, nu ca exportator de resursă brută, bineînțeles, în conformitate cu regulamentul european în domeniu, a declarat, luni, Daniel Zamfir, ministrul propus pentru Economie, D
DNSC: Incident de securitate cibernetică raportat de Societatea Națională de Radiocomunicații
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat, prin intermediul Platformei Naționale de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC), cu privire la un incident de securitate cibernetică detectat în data de 19 octombrie 2026 la nivelul Societății Naționale de Radiocomunicații S.A. (SNR). 'Potri
VIDEO Ministerul Agriculturii pregătește cu Banca Mondială o schemă de asigurare a riscului de secetă de până la 90% (ministru)
Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu Banca Mondială la un mecanism de reducere a riscurilor generate de secetă, care ar putea asigura o acoperire de 80% - 90% și ar urma să fie pregătit până la începutul campaniei agricole de primăvară din 2027, a declarat luni ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Am lucrat foarte
Chisăliță: Principala mea activitate, în perioada imediat următoare, va fi cum pregătim această iarnă
Trebuie să înțelegem că suntem într-o iarnă atipică, iar principala mea concentrare, în perioada imediat următoare, va fi cum pregătim această iarnă, a declarat, luni, după audierile din Parlament, ministrul propus al Energiei, Dumitru Chisăliță. 'Trebuie să înțelegem că suntem într-o iarnă atipică, în c
Parlament-audieri miniștri/ Chisăliță: Există soluții pentru modul în care Cernavodă va trebui să funcționeze în viitor
Episoadele de secetă vor fi tot mai dese pe viitor astfel că, în cazul Centralei de la Cernavodă, soluțiile tehnologice care trebuie luate în considerare trebuie să fie reprezentative nu doar pentru grupurile 1 și 2, ci și pentru reactoarele 3 și 4, pentru ca asemenea situații, de oprire a funcționării, să fie evitate în viitor, susține ministrul pr
VIDEO Confiscarea mijloacelor de transport și dosare penale pentru transportul ilegal al porcilor, prevăzute într-un proiect de lege (ministru)
Confiscarea mijloacelor de transport utilizate pentru deplasarea ilegală a unui număr mare de porci și aplicarea unor sancțiuni care pot ajunge până la întocmirea de dosare penale sunt prevăzute într-un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, care urmărește reducerea riscului de răspândire a pestei porcine africane, a declarat l
VIDEO Peste 1,2 miliarde de euro, puse la dispoziția fermierilor prin apeluri de proiecte, în ultimele șase luni (ministru)
Peste 1,2 miliarde de euro au fost puse la dispoziția fermierilor prin apeluri de proiecte lansate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în ultimele șase luni, cea mai mare parte a fondurilor fiind destinată investițiilor în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, a declarat luni ministrul interimar al Agric