Creşterea preţurilor, cea mai mare îngrijorare a românilor în 2022 (studiu)
Creşterea preţurilor este cea mai mare îngrijorare a românilor în acest an, deşi ei se declară mai optimişti decât în trecut, conform unui studiu Ipsos care a acoperit 33 de ţări.
Românii au avut un an dificil într-o măsură mult mai mare comparativ cu media ţărilor investigate, însă se declară optimişti cu privire la 2022. Pe de altă parte, aceştia sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, nu cred că vom deveni mai toleranţi cu ceilalţi şi sunt sceptici în privinţa vaccinării masive anti-COVID-19 la nivel mondial.
Mai bine de jumătate (56%) dintre persoanele intervievate în cele 33 de ţări consideră probabil ca în 2022 peste 80% din populaţia globului să se vaccineze cu cel puţin o doză împotriva COVID-19. Respondenţii din ţările latino-americane (Peru - 81%, Brazilia - 76%, Mexic - 75%), precum şi cei din China (80%), Malaysia (79%) sau India (75%) sunt cei mai optimişti. Europenii se numără printre cei mai neîncrezători la acest capitol - în special cetăţenii din Ungaria (29%), Polonia, Germania (33%, fiecare) sau Elveţia (34%).
Tot într-o zonă de scepticism se situează şi românii: 44% dintre conaţionalii noştri sunt de părere că e puţin probabil ca minimum o doză de vaccin anti-coronavirus să fie administrată în rândul a peste 80% dintre cetăţenii Planetei, în cursul anului 2022. Mai încrezători se arată românii cu vârste cuprinse între 35-49 ani (50% nivel de acord), persoanele cu educaţie medie (48%), respectiv cei care sunt proprietarii unei afaceri (47%).
Majoritatea celor intervievaţi (60%) cred că în 2022 se vor înregistra mai multe fenomene meteo extreme faţă de 2021. Cetăţenii din ţările europene afectate de inundaţii în cursul anului trecut sunt mai înclinaţi să răspundă afirmativ la acest capitol - Olanda (72%), Marea Britanie (69%), Italia (68%) sau Belgia (66%). România se situează aproape de media globală (57% nivel de acord).
Pe plan global, 45% dintre respondenţi se aşteaptă ca numărul călătoriilor cu avionul să se reducă faţă de 2019, anul dinaintea pandemiei. Ies în evidenţă aici în special ţările asiatice - China (68% nivel de acord), Singapore (67%) sau Malaysia (66%). Şi la acest capitol România se încadrează în media globală (44% nivel de acord).
La nivel mondial, 3 din 4 consumatori se aşteaptă ca preţurile să crească mai rapid decât veniturile populaţiei. Românii se situează în topul naţiunilor îngrijorate de acest fenomen (85% nivel de acord), în contextul unei inflaţii record şi creşterii alarmante a preţurilor pentru gaze naturale şi energie. Bărbaţii din România sunt în general mai preocupaţi de acest aspect prin comparaţie cu femeile (88% vs 82%); niveluri de îngrijorare peste media naţională se înregistrează în rândul românilor cu educaţie superioară (93%), respectiv a celor cu vârste cuprinse între 35-49 ani (92%).
Un nivel similar de îngrijorare îl manifestă cetăţenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).
O treime dintre participanţii la studiu (35%) se aşteaptă la prăbuşirea principalelor burse globale în 2022 - o scădere cu 5 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului, desfăşurată în 2020. România se încadrează în media globală (33% nivel de acord), în timp ce Polonia (55%) şi Rusia (48%) se numără printre naţiunile europene cele mai îngrijorate de acest aspect.
71% dintre participanţii la studiul Ipsos anticipează că zonele din centrele oraşelor se vor aglomera din nou pe măsură ce angajaţii vor reveni la munca la birou în mod uzual. Locuitorii din China (87%) sau Malaysia (86%) sunt cei mai convinşi de acest lucru, în timp ce românii se apropie de media globală, cu un nivel de acord de 68%. La polul opus, britanicii sunt cei mai sceptici (57% nivel de acord).
Pe plan internaţional, 28% dintre respondenţi cred că oamenii din ţara lor vor deveni mai toleranţi unii cu alţii - în special cei din ţări asiatice precum China (83%), Malysia (66%) sau India (60%). La acest capitol, românii se situează în partea inferioară a clasamentului global: 7 din 10 conaţionali nu cred că vom deveni mai toleranţi faţă de ceilalţi în cursul acestui an. Cei mai sceptici sunt în special românii cu educaţie ridicată (85%), tinerii sub 35 de ani (75%) sau seniorii peste 50 de ani (73%).
Indicatorul referitor la toleranţă atinge nivelul maxim de dezacord în Franţa (81%).
Referitor la capitolul Tehnologie - românii sunt sceptici că Guvernul va introduce în 2022 reguli stricte pentru companiile mari din acest domeniu. 6 din 10 respondenţi - atât pe plan global cât şi în România - sunt de părere că în 2022 mult mai mulţi oameni îşi vor trăi vieţile în mediul virtual. Japonezii sunt cel mai puţin de acord cu această afirmaţie (18%), dat fiind faptul că tehnologia şi mediul digital reprezintă deja părţi esenţiale ale culturii nipone contemporane.
38% dintre persoanele intervievate consideră că este probabil ca guvernul ţării lor să adopte reguli stricte în privinţa marilor companii din domeniul tehnologiei. Asta, în contextul în care un alt studiu Ipsos - Global Trends Survey 2021 - a indicat faptul că 83% dintre consumatorii la nivel global cred despre companiile de Social Media că au prea multă putere. Românii sunt printre cei mai sceptici cu privire la astfel de iniţiative legislative în domeniul tehnologiei (27% nivel de acord), aproape de francezi (28%) sau suedezi (26%).
La nivel internaţional, 4 din 10 cetăţeni se aşteaptă ca un dezastru natural să afecteze un oraş important din ţara lor sau ca hackerii aparţinând unui guvern străin să provoace un blocaj în infrastructura IT globală. O treime (34%) cred că armele nucleare vor fi folosite într-un conflict, 16% se aşteaptă ca un asteroid să lovească Pământul iar 14% consideră probabilă o vizită extraterestră în 2022.
În general, românii se situează în jurul mediei globale la aproape toate aceste capitole, mai puţin cele referitoare la dezastrele naturale - unde 27% dintre conaţionali cred că acest lucru este probabil să se întâmple în cursul anului 2022 - sau folosirea armelor nucleare într-un conflict (29%).
Majoritatea cetăţenilor din cele 33 de ţări sunt optimişti: 77% se aşteaptă ca 2022 să fie un an mai bun la nivel personal decât a fost anul trecut. În acelaşi timp, 2021 pare că a fost un an mai bun decât 2020, pentru majoritatea ţărilor. În primul an de pandemie, întrebaţi dacă 2020 a fost un an prost pentru ţara lor, 90% dintre respondenţi au fost de acord cu această afirmaţie; acum, cifra a scăzut la 77% pe plan global. Semne de optimism există şi în privinţa economiei globale: 61% dintre persoanele intervievate consideră că în 2022 economia globală va fi mai puternică - în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de valul anterior al studiului.
La fel ca în ediţia precedentă a studiului, 75% dintre respondenţi se declară hotărâţi să adopte rezoluţii personale pentru a face anumite lucruri cu privire la ei sau la cei din jur.
Anul trecut s-a simţit diferit pentru români. 9 din 10 conaţionali declară că 2021 a fost un an dificil pentru România, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global care cred acelaşi lucru despre ţara lor. Este cel mai mare procent înregistrat la acest capitol, la paritate cu Spania sau Coreea de Sud. Mai mult, 68% dintre români cred că 2021 a fost un an prost pentru ei şi familiile lor - peste media ţărilor participante la studiu (58%) şi similar unor ţări latin-americane precum Brazilia (70%), Peru (69%), Mexic (68%) sau Argentina (66%).
Cu toate acestea, românii sunt optimişti că 2022 va aduce lucruri mai bune faţă de 2021: 8 din 10 concetăţeni sunt de acord cu această afirmaţie, la un nivel apropiat de media globală. Mai încrezătoare se arată persoanele cu educaţie scăzută (100% acord), proprietarii de afaceri (88%) sau tinerii sub 35 de ani (86%). În acelaşi timp, 88% dintre români vor să adopte rezoluţii personale în 2022, ceea ce ne plasează peste media globală, la un nivel similar cu Argentina, Africa de Sud (89%, fiecare) sau Chile (88%).
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 octombrie - 5 noiembrie 2021, în rândul cetăţenilor adulţi din 33 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.023 de adulţi cu vârste cuprinse între 18-74 ani în Statele Unite, Canada, Israel, Malaysia, Africa de Sud şi Turcia şi respectiv 16-74 ani în alte 27 de ţări (inclusiv România).
Mărimea eşantionului a fost de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de ţară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă