Bănci în pandemie/ INTERVIU/ Francois Bloch (BRD): De la începutul programului IMM Invest am acordat finanţări de peste 2 miliarde de lei
BRD a acordat finanţări de peste 2 miliarde de lei, de la începutul programului IMM Invest, cea mai mare parte a acestora mergând către construcţii, comerţ, agricultură şi zona de transport, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Francois Bloch, CEO, BRD Groupe Societe Generale.
El a afirmat că IMM Invest este un program foarte bun pentru companiile din România, care a venit foarte oportun în condiţiile crizei Covid-19 şi a avut un rol important în susţinerea activităţii economice a companiilor din România.
Întrebat dacă băncile au fonduri pentru a derula noi programe de finanţare în viitorul apropiat, el a spus că PNRR este un program strategic, care poate schimba faţa României. Francois Bloch a declarat că băncile doresc să fie parteneri în implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene şi au toate resursele necesare pentru a face acest lucru, în special dacă există o cooperare bună între băncile comerciale şi instituţiile financiare internaţionale.
De asemenea, el a subliniat că piaţa bancară se confruntă cu schimbări majore, care au fost accelerate de criza Covid, precum digitalizarea, automatizarea, schimbarea aşteptărilor clienţilor în sensul de a avea tot mai multă mobilitate, simplitate, transparenţă, iar marile bănci universale trebuie să se transforme. Ele trebuie să-şi adapteze modul de relaţionare la tendinţele actuale de digitalizare şi diferenţiere pe segmente de clienţi, să dezvolte modele noi de afaceri, să integreze tot mai mult inovaţia în business.
AGERPRES: Care au fost cele mai mari provocări cu care s-au confruntat băncile în pandemie?
Francois Bloch: Provocările au fost, cred, pe măsura acestei mari încercări pe care umanitatea o traversează pentru prima dată în epoca contemporană. La nivelul sistemului bancar, perioada pandemiei a fost marcată printr-o serie de măsuri complexe care au urmărit să răspundă în principal la două mari categorii de provocări. Prima a fost cea legată de asigurarea continuităţii businessului şi a siguranţei angajaţilor, iar cea de-a doua de asigurarea unui acces continuu pentru clienţi la produsele şi serviciile băncii. Din fericire, tehnologia ne-a ajutat pe toţi să găsim răspunsurile potrivite, foarte rapid.
Prioritatea numărul unu a fost să ne protejăm angajaţii şi clienţii implementând măsurile sanitare potrivite. O parte din soluţie a fost şi trecerea în online. Imediat, o parte semnificativă a colaboratorilor noştri au început să lucreze de acasă. Am adaptat rapid fluxurile de lucru, am accelerat proiectele de digitalizare care erau în curs şi am luat iniţiativa de a modifica unele proceduri pentru a permite realizarea la distanţă a unor anumite operaţiuni - exemple în acest sens sunt trimiterea cardurilor de debit şi credit la domiciliu, deschiderea de conturi pentru PFA şi nu numai. De asemenea, am oferit imediat clienţilor posibilitatea de a-şi amâna ratele, la început prin intermediul unui moratoriu propriu, apoi prin alinierea la soluţia reglementată de guvern. Colegii mei au făcut, de-a lungul acestei perioade, eforturi extraordinare pentru a răspunde solicitărilor clienţilor, şi au reuşit prin efortul lor comun să demonstreze pe deplin ideea de echipă.
AGERPRES: A fost această criză mai puternică decât cea declanşată în 2008 sau mai puţin severă pentru bănci?
Francois Bloch: Nefiind originată de ecosistemul economic, criza determinată de pandemia Covid-19 este diferită de criza financiară din 2008, chiar dacă efectele ei se văd în primul rând în economie. Însă, chiar dacă cele două evenimente sunt diferite, băncile, reglementatorii, guvernele au tras concluziile potrivite şi s-au dovedit a fi mult mai pregătite pentru a aborda actuala criză. Nivelurile de lichiditate şi capital din bănci sunt mult mai înalte decât în 2008, sistemul bancar fiind prin urmare mult mai robust. Măsurile de susţinere pentru actorii din economie au fost prompte şi de intensitate potrivită. Este, însă, important ca aceste măsuri de suport să nu fie întrerupte brusc, permiţând astfel o revenire lină la cursul normal al businessului.
AGERPRES: Care au fost pierderile înregistrate de bancă din cauza pandemiei şi când ar putea fi acestea recuperate?
Francois Bloch: Indicatorul agregat publicat de BNR arată că, în general, sistemul bancar românesc a reuşit să aibă rezultate pozitive de la începutul pandemiei, deşi la un nivel mai scăzut decât în perioadele precedente. Dacă întrebarea se referă la recuperarea încetinirii activităţii din timpul pandemiei, vedem o revenire semnificativă a activităţii bancare de la începutul acestui an, cu creşteri şi în materie de creditare, şi la nivelul depozitelor. În ceea ce priveşte BRD, producţia de credite este, din ianuarie încoace, chiar mai mare decât în perioada pre-pandemică.
AGERPRES: Câte persoane au cerut amânarea plăţii ratelor la credite?
Francois Bloch: Chiar de la începutul pandemiei am fost alături de clienţi, atât prin programul propriu de amânare a ratelor, cât şi prin moratoriul public, legiferat de Guvern. La încheierea definitivă a perioadei în care s-au putut depune cereri de moratoriu, BRD amânase, în total, ratele a peste 50.000 de persoane care solicitaseră acest lucru.
AGERPRES: Cum aţi procedat cu cei care nu pot relua plăţile dar nici nu mai pot beneficia de o amânare suplimentară?
Francois Bloch: Marea majoritate a clienţilor care au solicitat moratorii s-au întors imediat la un serviciu normal al datoriei. Cu toate acestea, pot exista situaţii în care un client să aibă nevoie de susţinere suplimentară. Există multiple soluţii individuale (reeşalonare, rescadenţare, conversie, de exemplu), pe care de altfel le-am aplicat mereu, şi înainte de această pandemie, şi care pot produce rezultate bune. Accentuez că banca are tot interesul să-şi ajute clienţii şi profit de această ocazie ca să-i invit pe clienţii care se confruntă cu dificultăţile pe care le-aţi descris să ne contacteze, astfel încât să le putem oferi soluţiile cele mai potrivite pentru situaţia lor specifică.
AGERPRES: Cât de important a fost programul IMM Invest pentru bancă/sistem bancar?
Francois Bloch: IMM Invest este un program foarte bun pentru companiile din România, care a venit foarte oportun în condiţiile crizei Covid-19 şi a avut un rol important în susţinerea activităţii economice a companiilor din România. De la începutul programului, am acordat finanţări de peste 2 miliarde de lei, cea mai mare parte a acestora mergând către construcţii, comerţ, agricultură şi zona de transport.
AGERPRES: Au băncile fonduri pentru a derula noi programe de finanţare în viitorul apropiat? Mă refer aici la programe conexe PNRR?
Francois Bloch: PNRR este un program strategic, care poate literalmente schimba faţa României. În planul propus Comisiei Europene există multe proiecte care pot contribui la recuperarea decalajelor care încă separă România de grupul ţărilor dezvoltate din UE, în transporturi, educaţie, digitalizare, cercetare-dezvoltare, tranziţie verde. Cu siguranţă, ne dorim să fim parteneri în implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene şi avem toate resursele necesare pentru a face acest lucru, în special dacă există o cooperare bună între băncile comerciale şi instituţiile financiare internaţionale.
AGERPRES: La ce transformări se ne mai aşteptăm în perioada următoare în cazul sistemului bancar?
Francois Bloch: Piaţa bancară se confruntă cu schimbări majore, care au fost accelerate de criza Covid, precum digitalizarea, automatizarea, schimbarea aşteptărilor clienţilor în sensul de a avea tot mai multă mobilitate, simplitate, transparenţă. De aceea, marile bănci universale trebuie să se transforme. Ele trebuie să-şi adapteze modul de relaţionare la tendinţele actuale de digitalizare şi diferenţiere pe segmente de clienţi, să dezvolte modele noi de afaceri, să integreze tot mai mult inovaţia în business. În acelaşi timp, să le ofere clienţilor mai multă valoare adăugată şi, mai ales, să nu uite să genereze încredere. Este o foaie de parcurs destul de încărcată, dar executarea ei este un element-cheie pentru viitorul băncilor din România. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă













