RETROSPECTIVĂ 2021/România se modernizează, prin înfiinţarea DNSC, şi se pregăteşte de găzduirea Centrului European Cyber
Transformarea Centrului Naţional de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în Directorat Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), precum şi "unda verde' pe care România a primit-o pentru a găzdui Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice - Centrul Cyber sunt ştirile anului în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor.
Pe de altă parte, mult-aşteptata licitaţie pentru frecvenţele 5G a rămas în expectativă, chiar dacă încasările la bugetul de stat puteau depăşi 3,6 miliarde de lei, conform estimărilor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
România, pe harta europeană a securităţii cibernetice
La trei ani de când Comisia Europeană (CE) a lansat în dezbatere propunerea de regulament de instituire a Centrului Cyber al Uniunii Europene (UE), la jumătatea lunii aprilie a acestui an Consiliul UE a adoptat Regulamentului de înfiinţare a acestei entităţi şi, implicit, găzduirea sa în România, la Bucureşti, ca urmare a deciziei rezultate din votul statelor membre, pe data de 9 decembrie 2020.
Prin activitatea Centrului, se va sprijini crearea de sinergii şi parteneriate între actorii publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE, având rol esenţial în structurarea şi orientarea demersurilor Uniunii Europene de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul Cyber de la Bucureşti va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securităţii cibernetice disponibile prin Europa Digitală şi Orizont Europa.
Propunerea de regulament de înfiinţare a Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind negociată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.
Procedura de selecţie pentru stabilirea locului în care va funcţiona noua entitate a fost organizată pe data de 9 decembrie 2020, la Bruxelles, şi s-a finalizat, urmare votului statelor membre şi a unui demers diplomatic intens al părţii române, cu alegerea Bucureştiului. Statele membre înscrise în competiţie au fost: Belgia (pentru Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).
Înfiinţarea Centrul European de Securitate Cibernetică în România reprezintă, în viziunea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), 'validarea expertizei româneşti într-un domeniu complex'.
Conform ANIS, România ocupă locul 6 în UE în privinţa numărului de absolvenţi din IT&C, iar peste 27.000 de studenţi se înscriu anual la facultăţi cu profil tehnologic. În plus, capitala României este cel mai important centru IT&C din ţară, cu peste 83.000 de specialişti angajaţi în 118 companii tech şi investiţii de peste 1,1 miliarde de euro atrase în ultimii şapte ani în start-up-uri de tehnologie.
La nivel general, industria IT&C a contribuit la creşterea economică, în primul trimestru al anului 2020, cu aproape 40%, iar în 2019, contribuţia sectorului la formarea PIB a fost de 6%, arată statistica oficială.
În paralel cu vestea care a confirmat că România va găzdui Centrul Cyber al UE, un alt eveniment important merită punctat: transformarea CERT-RO în Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Decizia fost luată de Guvern în data de 22 septembrie 2021, iar noua structură este considerată un proiect strategic pentru România, la care şi-au adus contribuţia 20 instituţii-cheie.
Astfel, DNSC va avea mai multe responsabilităţi, adaptate nevoilor unei lumi în continuă mişcare şi dezvoltare şi urmează să preia personalul, infrastructura şi atribuţiile fostului CERT-RO, a cărei structură şi mod de operare depăşite nu mai corespundeau evoluţiilor din spaţiul cibernetic, au precizat reprezentanţii Guvernului.
Directoratul va îndeplini, printre altele, un rol important în implementarea noii Strategii Naţionale de Securitate Cibernetică şi în asigurarea respectării de către România a angajamentelor asumate la nivel internaţional, inclusiv a celor legate de implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a UE, a Directivei NIS şi NIS 2.0, precum şi de Centrul european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC).

Licitaţia pentru 5G - încă o dată în aşteptare
Semnalul autorităţilor în ceea ce priveşte organizarea unei licitaţii pentru acordarea frecvenţelor 5G au fost, încă de la începutul anului, vagi şi fără vreo perspectivă.
Pe de o parte, oficialii ANCOM argumentau importanţa unei astfel de licitaţii prin faptul că bugetul de stat se putea "îmbogăţi" cu peste 3,6 miliarde de lei din taxele de licenţă, însă pe de altă parte, fluxul instituţional bătea pasul pe loc, blocat în hârtii.
Viziunea Consiliului Concurenţei era, însă, alta cu privire la beneficiile financiare pe care le-ar putea avea statul de pe urma licitaţiilor pentru 5%. "În fiecare an, Guvernul îşi doreşte să facă bani din licitaţia de 5G şi nu cred că e cea mai bună abordare. Important ar fi să avem servicii bune, aşa cum am avut la 4G, la preţuri accesibile. Nu neapărat să aducem foarte mulţi bani bugetului din taxele pe spectru', declara, în luna iulie, preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.
Anterior acestei declaraţii, în luna mai, Marian Murguleţ, pe atunci preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii - Radiocom, menţiona, fără echivoc, faptul că şansele pentru organizarea licitaţiei 5G în România, în 2021, sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi în Parlament, până la finalul lunii iunie. Ce însemnau acei paşi relevanţi? Finalizarea caietului de sarcini pentru licitaţie, aprobarea în Parlament a Legii 5G şi transpunerea în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice, respectiv aprobarea Hotărârii de Guvern privind stabilirea cuantumurilor minime ale taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio.
Pe final de an, preşedintele ANCOM, Vlad Stoica, a apreciat, într-o conferinţă de presă, că licitaţia pentru spectrul 5G ar putea fi organizată în aproximativ 4-5 luni de la promulgarea Codului Comunicaţiilor. 'Noi apreciem, fezabil, în trimestrul trei al anului viitor, poate dacă avem noroc şi mai repede", a precizat Stoica.
Pe data de 11 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. În 7 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de Guvern.
Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.
În tot acest tumult, un studiu ANCOM, publicat în februarie, arăta că 75% dintre români consideră că telefoanele mobile reprezintă principalele surse de radiaţii, în timp ce două din zece persoane (19%) au afirmat că tehnologia 5G are efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor, florei şi faunei.
În data de 23 noiembrie, ANCOM a anunţat, într-un comunicat de presă, că RCS&RDS şi Invite Systems SRL au câştigat licitaţii de frecvenţe pentru comunicaţii mobile în valoare de 42,7 milioane de euro, respectiv 700.000 de euro, de utilizare a unor blocuri de frecvenţe pentru comunicaţii mobile de bandă largă.
Suma pe care compania RCS&RDS o are de plătit ca taxă de licenţă este de 22 milioane de euro pentru spectrul din banda de 800 MHz, 17,2 milioane de euro pentru drepturile de utilizare din banda de 2600 MHz FDD şi 3,5 milioane de euro pentru blocul de frecvenţe din banda de 2600 MHz TDD. Totodată, societatea Invite Systems S.R.L. a licitat şi a câştigat drepturi de utilizare pentru 1 bloc de 5 MHz nepereche în banda de frecvenţe de 3400-3600 MHz, pentru o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2022 şi 31 decembrie 2025, pentru care va avea de plătit ca taxă de licenţă suma de 700.000 euro.
Cifrele-cheie în domeniul comunicaţiilor din România, în 2021
* Cele mai noi date publicate de ANCOM cu privire la portabilitatea numerelor de telefon între reţele relevă faptul că, în 13 ani de când s-a lansat serviciul respectiv, în România aproximativ 8,1 milioane de numere au fost transferate de la un operator la altul. Din acest total, aproape 850.000 de numere au fost portate doar în 2021, dintre care 804.890 de telefonie mobilă şi 44.544 numere de telefonie fixă.
În perioada analizată, RCS&RDS a primit în reţea prin portare 431.185 de numere de telefonie mobilă, urmat de Orange - cu 113.141 numere portate, Vodafone (108.850), Telekom Romania Mobile Communications (77.630) şi Telekom Romania Communications (74.070).
În ceea ce priveşte telefonia fixă, statistica ANCOM relevă faptul că RCS&RDS a primit în reţea 24.461 de numere, urmată de Vodafone (6.143), GTS Telekom (5.167), Orange (5.120) şi Telekom Romania Communications (1.582).
* Un alt raport al arbitrului telecom publicat în acest an evidenţiază faptul că, în 2020, telefonia mobilă a fost serviciul cel mai afectat de incidente de securitate, cu un număr de 5,9 milioane de astfel de evenimente, dar în ansamblu, comparativ cu anul 2019, există o scădere semnificativă a numărului de conexiuni afectate în cazul tuturor serviciilor de comunicaţii electronice.
În perioada analizată, cele mai multe conexiuni afectate de incidentele semnificative sunt cele de telefonie mobilă şi SMS (5,9 milioane), urmate de serviciile de internet mobil (4,6 milioane), retransmisia programelor audiovizuale (peste 550.000), iar cel mai puţin afectate au fost cele de Internet fix (aproximativ 451.000) şi telefonie fixă (aproape 400.000).
Cele mai afectate au fost judeţele: Olt (75 incidente), Teleorman (65), Dolj (58) şi Gorj (57). La polul opus s-au situat judeţele Satu Mare (7 incidente), Covasna şi Botoşani (cu câte opt incidente).
* În privinţa internetului, o statistică ANCOM, publicată în decembrie arată că veniturile înregistrate de sectorul telecom din România au ajuns, în primul semestru din acest an, la 8,4 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), în scădere cu aproximativ 1% faţă de intervalul similar din 2020.
Datele centralizate de către arbitrul telecom arată, totodată, că telefonia mobilă generează, în continuare, cel mai mare procentaj de venituri (36%), urmată de internetul fix şi mobil - cu circa 33%, retransmisia programelor TV (14%), telefonia fixă (9%) şi celelalte tipuri de reţele şi servicii (circa 8%). În funcţie de veniturile obţinute din comunicaţii electronice, primii trei furnizori erau Orange - cu 25% cotă, Vodafone - cu 24% şi Grupul Telekom - cu 24%.
Numărul de conexiuni la internet fix, în România, a ajuns în primele şase luni ale anului, la 5,85 milioane, în creştere cu 3%, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.
La nivel naţional, şapte din zece gospodării deţin conexiuni de internet fix. După numărul de conexiuni, primii trei furnizori erau RCS, cu 61%, Grupul Telekom - cu 17% şi Vodafone - cu 12%.
În ceea ce priveşte internetul mobil, numărul total de conexiuni active, de 20,5 milioane, înregistrat în primele şase luni ale anului în curs, a rămas relativ neschimbat, iar circa 70% dintre acestea permit 4G şi 5G.
Traficul mediu lunar a fost de 5,8 GB/locuitor, echivalentul a aproape 200 MB pe zi, iar în funcţie de numărul de conexiuni active, primii trei furnizori erau: Orange - cu 39%, Vodafone - cu 25% şi RCS - cu 20%.
La serviciile de voce, numărul de cartele SIM de telefonie mobilă active în România rămâne constant, în timp ce telefonia fixă îşi menţine ritmul de scădere atât în ceea ce priveşte numărul de abonaţi, cât şi al numărului liniilor de acces.
De asemenea, numărul de abonaţi la servicii TV a ajuns la 7,8 milioane, marjă în care există o creştere de circa 3%, a abonaţilor prin cablu, care înseamnă şi 77% din total. În acelaşi timp, numărul de abonaţi prin satelit, DTH sau IPTV a înregistrat o scădere de la an la an.
* Pe segmentul poştal, cea mai recentă statistica oficială, publicată în octombrie, cu date valabile pentru 2020, arăta că valoarea totală a pieţei serviciilor poştale a fost de 3,7 miliarde lei, cu 22% mai mare decât în 2019.
În funcţie de veniturile din servicii poştale obţinute în anul 2020, principalii competitori de pe piaţa serviciilor poştale din România sunt Fan Courier, cu o cotă de piaţă de 23%, Compania Naţională Poşta Română (17%) şi Sameday cu 12% din totalul veniturilor.
În 2020, serviciul universal a contribuit cu 36% la realizarea traficului poştal şi cu peste 16% la realizarea veniturilor totale ale sectorului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă













