Contribuabilii români se confruntă la final de an, în mod tradiţional, cu mesaje contradictorii din partea autorităţilor, cu modificări fiscale adoptate în regim de urgenţă, fără studii de impact şi fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri, se arată într-un material de opinie semnat de Vlad Boeriu, partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Autorul susţine că toate aceste acţiuni sunt justificate de factorii de decizie prin necesitatea echilibrării bugetului de stat pentru anul următor.

"2021 nu face excepţie - Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede o serie de măsuri fiscal-bugetare, dintre care se remarcă restrângerea bazei de aplicare a regimului fiscal specific microîntreprinderilor şi majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru cumpărarea de locuinţe, dar cu aplicabilitate restrânsă. La o zi distanţă, a publicat un nou proiect, aproape identic, din care lipseşte prevederea referitoare la reducerea plafonului pentru microîntreprinderi. Care dintre cele două va ajunge pe masa Guvernului? În linii mari, proiectele de ordonanţă prevăd amânarea aplicării unor acte normative cu impact bugetar, fie că este vorba de cheltuieli de personal, care îngheaţă la nivelul din 2021, sau de acordarea facilităţilor pentru educaţia timpurie sau pentru a realiza economii la bugetul de stat, estimate la aproape 88 de miliarde de lei, în ambele variante ale proiectului. Pe de altă parte, documentele conţin o serie de facilităţi, dar şi măsuri administrative pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat", se spune în materialul de opinie.

Pe parte de impozite directe, Vlad Boeriu afirmă că măsura cu cel mai mare impact estimat ar fi cea referitoare la reducerea plafonului pentru impozitare ca microîntreprindere de la un milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, societăţile care ies din sfera de aplicare a regimului fiscal specific, cu aplicarea unei taxe de 1% - 3% pe cifra de afaceri, devin plătitoare de impozit pe profit de 16%. Impactul bugetar al acestei măsuri nu este clar delimitat în nota de fundamentare a proiectului iniţial, dar pentru contribuabili va depinde, cu siguranţă, de specificul fiecărei afaceri. Mediul de afaceri a reacţionat rapid la această propunere, în special din cauza timpului foarte scurt în care cei vizaţi ar fi fost obligaţi să facă trecerea de la o formă de impozitare la alta (de la 1 ianuarie 2022). El precizează că acesta este probabil motivul pentru care a fost eliminată din cel de-al doilea proiect.

Autorul menţionează că modificarea regimului privind impozitarea microîntreprinderilor este, de altfel, o măsură asumată de autorităţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu scopul declarat de a asigura un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, simplu şi transparent. Pe de altă parte, lărgirea bazei de aplicare a impozitului pe profit este necesară şi în perspectiva implementării în România a acordului obţinut de OCDE cu privire la aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%.

El susţine că impozitul pe profit implică un efort mult mai mare de administrare atât pentru autorităţi, cât şi pentru contribuabili. Dacă motivul modificării este legat de majorarea încasărilor la bugetul de stat, pentru a se elimina efortul suplimentar necesar, o alternativă ar fi menţinerea impozitului pe cifra de afaceri, cu aplicarea unei cote mai mari pentru companiile care depăşesc un anumit plafon. Astfel, se descurajează utilizarea artificiilor pentru reducerea bazei de aplicare a impozitului pe profit. Totodată, se reduce povara administrativă şi scad efortul de conformare şi cel al ANAF în administrare şi control (vs. impozitul pe profit)

În zona de TVA, Vlad Boeriu menţionează că principalele măsuri, cuprinse în proiectele menţionate, vizează aplicarea cotei reduse de 5% pentru vânzarea de locuinţe şi pentru furnizarea energiei termice. În cazul locuinţelor, practic, autorităţile optează pentru o variantă de compromis, dat fiind că, de la 1 ianuarie 2022, ar trebui să intre în vigoare Legea 296/2020 care prevede majorarea plafonului pentru aplicarea TVA de 5% de la 450.000 de lei la 700.000 de lei (echivalentul a 140.000 de euro) exclusiv TVA, pentru locuinţele noi (care îndeplinesc anumite criterii). Aplicarea legii a fost amânată deja cu un an din cauza constrângerilor bugetare existente în contextul pandemiei iar acum guvernanţii propune limitarea la o singură locuinţă cumpărată în acest regim fiscal de o persoană fizică, pentru ca reglementarea să îşi menţină caracterul social, conform reglementărilor europene şi naţionale.

Potrivit sursei citate, şi în cazul livrărilor de energie termică există deja legea care prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, însă aceasta va fi amendată, astfel încât să se aplice de la 1 ianuarie 2022, cu două săptămâni mai devreme decât se prevedea iniţial, şi să se extindă sfera de aplicare de la populaţie şi asupra altor categorii de consumatori afectaţi de majorările de preţuri din piaţa energiei. În acelaşi timp, având în vedere impactul bugetar al acestei măsuri, proiectul prevede limitarea aplicării la sezonul rece, în perioada cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.

Pentru creşterea încasărilor la bugetele asigurărilor sociale, Vlad Boeriu afirmă că autorităţile au în vedere, pe de o parte, aplicarea contribuţiei de sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei şi, pe de altă parte, reintroducerea pedepsei cu închisoarea, de la unu la cinci ani, pentru reţinerea şi neplata la buget a impozitelor şi/sau a contribuţiilor sociale cu reţinere la sursă. În plus, de această prevedere sunt vizaţi şi contribuabilii care nu încasează sau nu reţin impozitele respective. Autorităţile justifică această măsură prin necesitatea îmbunătăţirii colectării acestor taxe la bugetul de stat şi descurajarea unor astfel de situaţii. În opinia autorului, rămâne de văzut cât de eficientă va fi această abordare, dat fiind că au mai existat prevederi similare, dar au fost eliminate pentru că nu au avut efectul scontat şi, în anumite cazuri, au permis comportamente discutabile din partea inspectorilor. Ca efect, este posibil să determine creşterea colectării în cazul acestor impozite, dar cu impact negativ pe recuperarea altor taxe care au o contribuţie mai mare la buget. Nu există dubii cu privire la necesitatea reducerii evaziunii fiscale, dar sunt alte zone în care ar trebui să se acţioneze - tranzacţii fictive sau activităţi economice nedeclarate tocmai cu scopul de a nu plăti taxe. În cazul în care autorităţile îşi concentrează o parte din forţa de recuperare a taxelor în zone cu potenţial mai mic de neplată, nu mai rămân resurse suficiente pentru lupta cu marea evaziune.

"În zona de administrare fiscală, domeniu în care autorităţile şi-au asumat cele mai importante măsuri în vederea creşterii veniturilor la bugetul de stat, ca noutate apare propunerea de înfiinţare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport, pentru a completa pilonii de bază ai digitalizării administraţiei fiscale, respectiv conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, implementarea facturii electronice şi implementarea sistemului de raportare SAF-T. Prin intermediul noului sistem, contribuabilii vor declara anticipat deplasarea bunurilor deţinute dintr-o locaţie în alta şi, prin interconectare cu celelalte sisteme (e-Factura şi Trafic control), va ajuta la prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale din domeniu şi va contribui la creşterea gradului de colectare a TVA. În plus, sistemul e-Factură se va aplica şi în cazul livrărilor de produse cu risc fiscal ridicat. Acestea sunt, în linii mari, măsurile fiscale propuse până acum de autorităţi pentru perioada următoare, însă, având în vedere experienţa ultimilor ani, dar şi a ultimelor zile, încă nu putem spune că nu mai pot apărea schimbări de ultim moment. Cel puţin până la definitivarea bugetului pe 2022", se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)