Banca Naţională a României a identificat un risc sistemic nou, cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de banca centrală.

"Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental", se spune în Raport.

Conform BNR, contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale şi criza energetică menţin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. Rata de creştere reală anuală a PIB observată în trimestrul doi (13,9%) este rezultatul continuării procesului de redresare a economiei pe fondul îmbunătăţirii situaţiei medicale, dar şi al unui efect de bază substanţial asociat contracţiei puternice din trimestrul doi al anului 2020 odată cu declanşarea pandemiei COVID-19. Evoluţiile sunt în linie cu cele la nivel regional.

Principalele riscuri privind creşterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene), precum şi de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.

Raportul menţionează faptul că evoluţiile pozitive ale economiei şi situaţiei medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8% din PIB în primele nouă luni ale anului (faţă de 6,4% în aceeaşi perioadă a anului trecut), după ce la sfârşitul anului 2020 se majorase la 9,7% din PIB. În perioada următoare este de aşteptat ca deficitul bugetar să se adâncească, dată fiind posibilitatea, pe de o parte, a reintroducerii unora dintre măsurile implementate anterior pentru susţinerea economiei în condiţiile accelerării numărului de îmbolnăviri, iar pe de altă parte, a introducerii de măsuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea preţului la energie electrică şi gaze naturale reclamând măsuri de sprijin pentru consumatorii finali). Accelerarea investiţiilor pentru susţinerea tranziţiei energetice poate slăbi în viitor dependenţa de combustibilii fosili şi, astfel, poate diminua riscurile generate de şocurile asupra preţurilor acestora.

Potrivit sursei citate, contul curent şi-a reluat, în prima parte a anului 2021, tendinţa pronunţată de deteriorare observată anterior izbucnirii pandemiei, traiectoria fiind similară celei observate înaintea crizei din 2007-2008. La nivel european, România a înregistrat a treia cea mai mare valoare a deficitului de cont curent în al doilea trimestru din anul 2021 (după Franţa şi Grecia), după ce în anul 2020 a fost a treia ţară în funcţie
de nivelul deficitului de cont curent.

"Dat fiind spaţiul fiscal limitat, îmbunătăţirea modelului de creştere economică şi, implicit, reducerea vulnerabilităţilor structurale pot fi realizate prin creşterea eficienţei absorbţiei fondurilor europene şi implementarea reformelor stabilite în PNRR. România rămâne, în continuare, deficitară în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Gradul de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de investiţii alocate prin programele operaţionale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumătate. România se situează sub media europeană (61%) şi a ţărilor din regiune în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene (66,3%, media ţărilor Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia). Mai mult, România a demarat şi atragerea de fonduri pentru exerciţiul financiar curent (derulat în perioada 2021-2027), fondurile structurale şi de investiţii alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decât cele anterioare (38,3 miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro)", se arată în document.

BNR menţionează că România are de implementat şi măsurile necesare utilizării fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană avizând favorabil în luna septembrie 2021 şi, ulterior, Consiliul Uniunii Europene în luna octombrie 2021. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde euro. Investiţiile avute în vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natură a susţine un model de creştere sustenabil pe termen mediu şi lung. Din alocările totale pentru reforme şi investiţii incluse în PNRR, 41% sunt alocate ajustărilor necesare tranziţiei către o economie favorabilă mediului şi reducerii efectelor schimbărilor climatice, în timp ce 21% sunt pentru digitalizare. Realizarea investiţiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimată a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe următorii 6 ani între 1,9 şi 2,3 puncte procentuale asupra creşterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale în acelaşi interval, conform estimărilor CNSM.

"Având în vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politică şi capacitatea instituţională redusă alimentează riscul de întârziere a implementării acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei şi sistemului financiar. Aşa cum s-a fundamentat în materialul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială pentru susţinerea finanţării verzi, demararea cu întârziere, chiar şi de doi ani, a proiectelor de mediu (în anul 2024 faţă de anul 2022) va reduce cu peste 33% efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei româneşti", se spune în Raport. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)