Inflaţia care afectează în prezent economia globală va fi temporară, deoarece factorii care o cauzează sunt de natură tranzitorie, a declarat, joi, Liviu Voinea, consultant senior al Fondului Monetar Internaţional, în cadrul Bucharest Forum 2021, organizat de Institutul Aspen România.

"Per total, economia globală este în prezent într-o stare mai bună decât era cu un an în urmă. Dar a apărut o provocare importantă - inflaţia. Inflaţia creşte rapid peste tot pe glob şi ar putea încetini revenirea economică şi să determine o rapidă înăsprire monetară şi fiscală care să afecteze grupurile sociale cele mai vulnerabile. Incertitudinea despre evoluţia inflaţiei survine în primul rând din evoluţia pandemiei, din durata problemelor de distribuţie - pe care deja le trăim, şi din felul în care aşteptările despre inflaţie vor evolua. Dacă privim la factorii care determină această creştere a inflaţiei, ei sunt de natură tranzitorie: scăderea inflaţiei în anul anterior, revenirea cererii - care nu a fost cauzată de creşterea veniturilor, ci de creşterea disponibilităţii unor venituri - aglomerarea lanţurilor de aprovizionare, întârzierea livrărilor - acestea nefiind permanente - dar şi de creşterea majoră a preţurilor la energie, în special la gaz. (...) Diferenţa cumulativă a veniturilor, care arată pierderea cumulată a salariilor începând de la momentul de vârf al veniturilor de dinaintea unei crize, este un indicator care în majoritatea economiilor în dezvoltare e încă negativ, şi este departe de a se ameliora, lucru care sugerează că presiunile inflaţioniste curente pot scădea în viitor pe partea de cerere. Un alt argument pentru caracterul tranzitoriu al inflaţiei este însuşi succesul pachetelor de sprijin fiscal, care a dus la limitarea pierderilor economice mult mai rapid decât în cazul altor crize anterioare, iar datorită acestor pachete de sprijin, economisirile excedentare acumulate în timpul crizei se transformă acum în consum, fenomen care nu va avea efecte pe termen lung, deoarece există un număr limitat al acestor sume economisite. Prin urmare, e de aşteptat ca ratele de creştere a inflaţiei să fie temporare", a menţionat Liviu Voinea.

Pe de altă parte, reprezentantul FMI a atras atenţia că incertitudinile faţă de proiecţiile fiscale, inclusiv ale României, rămân neobişnuit de ridicate.

"Aspectul general este că pachetele fiscale masive oferite în timpul pandemiei, în România şi în alte ţări de pe glob au ajutat serios economia, prevenind o contracţie economică mult mai serioasă şi pierderi mai mari de locuri de muncă. De asemenea, ele au prevenit creşterea inegalităţilor cauzate de provocările creşterii şomajului şi de restrângerea mobilităţii. Dar aceste pachete de sprijin fiscal au ridicat peste tot deficitul şi datoria guvernamentală la niveluri fără precedent. Spre exemplu, stocul de datorii globale a crescut în doar un singur an cu aproape o treime, atingând acum mai mult de 250% din PIB-ul global. Şi cu toate că este de aşteptat ca deficitele fiscale să scadă în 2021 în România şi în majoritatea ţărilor, pe parcurs ce sprijinul legat de pandemie se termină şi încasările reîncep să crească întrucâtva, totuşi aceste cifre sunt mult mai mari decât înainte de pandemie. Iar incertitudinile faţă de proiecţiile fiscale - la nivel mondial, nu numai ale României - rămân neobişnuit de ridicate", a precizat Liviu Voinea.

Consultantul senior al FMI a afirmat că măsurile de sprijin fiscal pentru limitarea efectelor economice ale pandemiei nu vor putea fi acordate la nesfârşit, astfel că aceste măsuri de sprijin trebuie mai bine ţintite către cei care au nevoie de ele.

"Partea pozitivă e că rata vaccinării, mai rapidă decât era de aşteptat, ar putea grăbi sfârşitul pandemiei, crescând puternic colectarea încasărilor şi reducând nevoia de sprijin suplimentar. Partea negativă e că un declin economic prelungit, înăsprirea condiţiilor de finanţare din cauza datoriei crescute, volatilitatea în preţurile materialelor, care deja e vizibilă, acestea ar putea încetini recuperarea economică. În general, cu cât e mai lungă pandemia, cu atât e mai mare provocarea pentru finanţele publice", a spus oficialul FMI.

Potrivit sursei citate, revenirea la nivelul datoriilor de dinainte de pandemie ar necesita echilibrări fiscale mai serioase decât cele de dinainte de pandemie.

"Un lucru foarte dificil, nu doar din cauza cheltuielilor legate de pandemie, ci şi din cauza factorilor de presiune structurală pre-existentă pandemiei, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei. Termenul de timp potrivit pentru reducerea deficitelor depinde de fiecare ţară în parte şi depinde de stadiul pandemiei, vulnerabilităţile existente, riscul de 'economic scarring' permanent, calitatea cheltuielilor publice şi de multe altele. Deci, priorităţile politicii fiscale ar trebui să includă continuarea acordării de sprijini, acolo unde este nevoie, în timp ce vaccinările continuă şi recuperarea economiei accelerează. Totuşi, măsurile de sprijin trebuie să fie mai bine ţintite, către grupurile sociale vulnerabile şi către companiile vulnerabile, urmărindu-se astfel o transformare digitală, verde, şi incluzivă a economiilor, contracarându-se astfel slăbiciuni de lungă durată ale finanţelor publice o dată ce economia îşi va reveni puternic. Deşi paradigma s-a mutat dinspre măsurile de austeritate către sprijinul fiscal, pierderile în economie nu s-au schimbat, deci măsurile nu vor putea continua la nesfârşit. Totodată, e nevoie de dezvoltarea de strategii fiscale pe termen mediu pentru a contracara riscuri fiscale şi de finanţare, şi de reînnoire a eforturilor pentru atingerea ţintelor de dezvoltare sustenabilă", a arătat Liviu Voinea. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)