Guvernul nu a inclus în programul de guvernare măsuri concrete pentru aplicarea legii care prevede asigurarea de către Ministerul Educaţiei de laptopuri sau tablete pentru fiecare cadru didactic şi pentru fiecare elev, în cazul în care în această perioadă pandemică şcoala va continua în mediul online, se menţionează într-o scrisoare transmisă luni de 3 federaţii sindicale din învăţământ grupurilor parlamentare ale partidelor.

"În programul de guvernare, la obiectivele specifice învăţământului preuniversitar, sunt inserate măsuri pentru perioada de pandemie, dar nicăieri nu se regăsesc măsuri concrete pentru aplicarea Legii nr. 109/2020, în temeiul căreia Ministerul Educaţiei trebuie să asigure, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv - laptop sau tabletă, cu conexiune la internet - mijloace absolut necesare, pentru ca, în această perioadă pandemică, procesul instructiv-educativ să poată continua şi în mediul on-line, atunci când se impune, asigurându-se astfel accesul la educaţie pentru toţi elevii, indiferent de mediul din care provin. Măsuri similare trebuie aplicate şi în învăţământul superior", se precizează în document.

Scrisoarea este transmisă de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater" - federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, învăţământ superior şi cercetare.

Cele trei federaţii sindicale din învăţământ solicită Parlamentului majorarea la 6% a procentului din PIB alocat sistemului de educaţie şi la 1% a procentului din PIB alocat cercetării, dar şi majorarea salariilor angajaţilor din sistem.

"Trebuie avută în vedere şi politica Uniunii Europene de a se investi masiv în educaţie, concretizată prin rezoluţia Parlamentului U.E., recent adoptată, care recomandă ţărilor membre să aloce 10% din PIB pentru educaţie! Ori, în ultimii ani, procentul din PIB alocat în România sistemului naţional educaţional a fost în limita a 3% din PIB. De aceea, din punctul nostru de vedere, Guvernul României, cel care fundamentează proiectul legii bugetului de stat, trebuie să aibă, printre priorităţi, investiţia în educaţie, atât în ceea ce priveşte baza materială, cât şi salarizarea adecvată a personalului. Însă, am constatat că, în Programul de guvernare pentru perioada 2021-2024, în ceea ce priveşte salarizarea resursei umane din educaţie, există doar o scurtă menţiune ["salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă prin implementarea Legii nr. 153/2017, mărind salariile profesorilor. Este esenţială identificarea unei soluţii pentru a creşte salariile profesorilor, în special ale profesorilor debutanţi"], ceea ce îngrijorează personalul din sistemul educaţional (...)", se menţionează în document.

Sindicatele arată că îngrijorarea salariaţilor din învăţământ este motivată de faptul că legea-cadru nr. 153/2017 nu instituie principiul salarizării diferenţiate, pe criterii de performanţă, ci principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute.

"Dacă se doreşte modificarea principiilor Legii-cadru nr. 153/2017 constatăm că, în programul de guvernare, nu este prevăzut un termen până la care să se realizeze acest lucru", atrag atenţia cele 3 federaţii sindicale.

Totodată, angajaţii din educaţie sunt îngrijoraţi deoarece programul de guvernare nu conţine prevederi referitoare la data aplicării în integralitate a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017.

"În aceste condiţii, este necesar să atragem atenţia asupra următoarelor: salariaţii din învăţământul preuniversitar şi o parte considerabilă din salariaţii din învăţământul universitar se regăsesc în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare stabilite prin Legea-cadru nr. 153/2017, în condiţiile în care coeficienţii prevăzuţi în Anexa nr. I la lege sunt între 1,64 şi 2,76, la preuniversitar şi de la 1,65 până la 2,90 în sistemul universitar; salariul mediu în învăţământ este cu 30% mai mic decât cel din administraţia publică - situaţie unică în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, unde salariile din educaţie sunt mai bine poziţionate; deşi, prin modificări ale Legii-cadru nr. 153/2017, s-a stabilit ca personalul didactic să beneficieze, de la 1 septembrie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, ulterior, Guvernul, a prorogat acordarea ultimelor două tranşe de majorare a salariilor de bază, pentru personalul didactic; practic, acestuia nu i s-au aplicat ultimele două tranşe de majorare a salariului de bază, nici de la 1 septembrie 2020, nici la 1 septembrie 2021; de aceea, este imperios necesar ca aceste majorări să se acorde personalului didactic cel mai târziu la data de 01.01.2022; prin acte normative ce instituie măsuri fiscal-bugetare, s-a statuat limitarea cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor etc., prin raportare la un alt salariu de bază ("istoric") decât cel efectiv în plată - practică ce trebuie stopată; mai mult, pe considerentul că prin aceleaşi acte normative ce instituie măsuri fiscal-bugetare s-a reglementat faptul că sporurile şi indemnizaţiile se acordă cel mult la nivelul cuantumului acordat la sfârşitul anului anterior, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", arată semnatarii scrisorii.

Totodată, cele 3 federaţii sindicale atrag atenţia că în sistemul de învăţământ nu se acordă nici în prezent sporurile pentru condiţii de muncă, deşi sunt reglementate atât de Legea-cadru nr. 153/2017, cât şi prin hotărârile de Guvern emise în aplicarea acesteia (H.G. nr. 34/2018 - pentru personalul didactic; H.G. nr. 569/2017 - pentru personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar; H.G. nr. 917/2017 - pentru personalului nedidactic din instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea directă a Ministerului Educaţiei).

"Practic, personalul din învăţământ este singura categorie de salariaţi din sectorul bugetar care nu beneficiază de plata sporurilor pentru condiţii de muncă", se menţionează în document.

De asemenea, o altă nemulţumire a salariaţilor din educaţie este reprezentată de neplata orelor de educaţie remedială, în cele mai multe situaţii - deşi orele remediale s-au efectuat, plata acestora nu s-a realizat, din motive care nu sunt imputabile cadrelor didactice, arată sindicatele din educaţie.

Sindicatele din educaţie mai solicită: alocarea a minimum 6% din PIB pentru sistemul educaţional şi minimum 1% pentru cercetare, în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; plata orelor suplimentare, pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar şi nedidactic peste timpul normal de muncă (în condiţiile în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător este imposibilă); plata integrală şi la termen a tranşelor din diferenţele salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea salariaţilor din învăţământ, conform prevederilor legale aplicabile în materie - în acest sens se impune alocarea fondurilor pentru plata atât a tranşelor restante, cât şi a celor aferente anului 2022; finalizarea punerii în aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011; decontarea integrală a cheltuielilor de navetă pentru personalul din învăţământ, potrivit legislaţiei în vigoare; suplimentarea numărului de posturi didactice auxiliare şi nedidactice, astfel încât unităţile de învăţământ să îşi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai bune; calcularea costurilor reale per student echivalent şi creşterea graduală a finanţării învăţământului superior pe baza acestui criteriu, astfel încât, până în anul 2024, să fie atins acest obiectiv; în acest sens, se impune creşterea cu 20% a costului per student echivalent în anul 2022 faţă de anul 2021. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)