Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat pe site-ul propriu proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte cadrul instituţional şi financiar general pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României.

Prin proiectul de act normativ se propune aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri.

"Lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), pentru perioada 2021 - 2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie reprezintă o situaţie de urgenţă ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă", se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.

Proiectul, structurat în zece capitole, defineşte o serie de elemente cheie, precum principalele instituţii/organisme cu atribuţii în coordonarea/gestionarea PNRR, respectiv Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice, instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, Agenţia Naţională de Integritate, Departamentul de Luptă Antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European/Direcţia Naţională Anticorupţie (EPPO/DNA).

De asemenea, stabileşte angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuţia financiară şi a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ, şi anume: acorduri de finanţare între MIPE şi coordonatorii de reforme/investiţii; contracte de finanţare între coordonatorii de reforme/investiţii şi beneficiari; decizii de finanţare pentru structurile interne ale coordonatorilor de reforme/investiţii, care sunt desemnate să implementeze anumite reforme/investiţii.

Proiectul mai menţionează că mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanţarea publică naţională (sumele necesare realizării unor reforme/investiţii, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor) şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public şi sumele reprezentând fonduri europene şi TVA nedeductibilă pentru entităţi de drept privat, iar coordonatorii de reforme/investiţii comunică, trimestrial, către MF şi MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investiţiile finanţate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă.

În primele 15 zile lucrătoare de la finele fiecărui trimestru, Ministerul Finanţelor va primi centralizat solicitările de fonduri, de la coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, pentru toţi beneficiarii indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrul anterior aferente asistenţei financiare nerambursabile/rambursabile, se mai arată în nota de fundamentare.

Conform sursei citate, sumele aferente împrumutului, disponibile în contul Ministerului Finanţelor deschis în acest scop la Banca Naţională a României, se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor asociate împrumutului în cadrul PNRR.

Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor şi/sau investiţiilor se stabilesc pe baza acordurilor/contractelor/deciziilor de finanţare încheiate.

Mecanismul de verificare se bazează, pe de o parte, pe verificări realizate ex-ante (achiziţii publice - cu sprijinul ANAP, legalitate şi regularitate cheltuieli - CFPP şi CFPD, ajutor de stat, dublă finanţare) şi, pe de altă parte, pe verificări realizate ex-post (verificarea progresului tehnic, verificarea procedurilor de achiziţie derulate de beneficiarii privaţi, verificarea situaţiilor de conflict de interese, control).

MIPE este responsabil pentru raportarea către CE a stadiului îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor şi este responsabil cu întocmirea şi transmiterea declaraţiei de gestiune către CE, pe baza declaraţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii.

Nota de fundamentare a proiectului de OUG semnalează că măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică şi socială şi la dezvoltarea pe termen lung a ţării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competenţelor verzi şi digitale, creşterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităţilor, dezvoltarea investiţiilor în infrastructura de transport, sănătate, educaţie şi mediul de afaceri.

Impactul macroeconomic al absorbţiei fondurilor din PNRR a fost calculat prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv absorbţia integrală a granturilor şi a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 şi 75% în 2025-2026), absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 şi utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026) şi absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor. În toate cele trei scenarii s-a luat în calcul o împărţire a cheltuielilor de capital şi a celor curente într-o proporţie aproximativă de 3:1.

În perioada de implementare a PNRR se aşteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creştere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază fără PNRR (dar cu alte fonduri europene), în toate cele trei scenarii analizate.

Ţinând cont de primul scenariu (grad de absorbţie 100%, atât pentru granturi, cât şi pentru împrumuturi), în prima parte a intervalului (anii 2021-2022) impactul exprimat în PIB real este mai puţin pronunţat, întrucât alocarea fondurilor este mai slabă, iar cel mai pronunţat impact asupra creşterii economice (ce se reflectă în PIB real) se înregistrează în anul 2025 (+1,4 puncte procentuale), pe măsură ce alocarea fondurilor se măreşte gradual.

În cel de al doilea scenariu, care propune doar utilizarea granturilor, fără ca statul să apeleze la împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, creşterea economică exprimată în PIB real este de 4,3 puncte procentuale pe tot intervalul. Impactul anual cel mai ridicat este în 2023, iar în cel de al treilea scenariu se înregistrează o creştere a PIB de 3,4 puncte procentuale pe tot intervalul, sugerând că şi la un nivel mai redus impactul economic al împrumuturilor din PNRR rămâne semnificativ.

În primul scenariu, diferenţialul aferent consumului final va oscila între 0,4 şi 0,9 puncte procentuale în perioada de referinţă 2022-2026. De asemenea, formarea brută de capital fix va înregistra o creştere exponenţială ca urmare a fondurilor semnificative alocate, cu un diferenţial ce ajunge până la 5,2 puncte procentuale în 2025. Ca urmare a activităţilor economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv şi asupra principalilor indicatori care caracterizează piaţa forţei de muncă, respectiv populaţia ocupată, numărul de salariaţi şi rata şomajului, toate determinate conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Dacă în scenariul fără PNRR populaţia ocupată s-ar majora în intervalul 2021-2026 cu 169.200 persoane, în varianta cu PNRR acest surplus de locuri de muncă ajunge la 290.000 persoane.

"Datorită investiţiilor şi reformelor din PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemie mai rapidă se va genera suplimentar un număr de circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026. Rata şomajului va scădea de la 4,8% în 2021 la aproximativ 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul fără PNRR, respectiv 3%. Efectul asupra pieţei muncii va fi pozitiv şi în scenariile 2 şi 3", se subliniază în nota de fundamentare.

Cel mai mare impact al reformelor şi investiţiilor PNRR asupra PIB este preconizat pentru anii 2025 şi 2026. Astfel, reformele şi investiţiile aferente priorităţii Transport Sustenabil vor contribui în anii 2025 şi 2026 cu aproximativ 1,2% şi respectiv 1,3%, urmate de România Educată cu 0,6% şi 0,7%, de prioritatea Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare aferente cu aproximativ 0,4% şi de Sistemul de management al apei care va contribui cu circa 0,3%. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)