Analişti: Pandemia va întârzia cu un an intrarea României în grupul ţărilor cu venituri medii, până în 2027
Criza provocată de pandemia COVID-19 va întârzia cu un an intrarea României în categoria ţărilor cu venituri medii, deşi iniţial se prognoza că ţara noastră va face acest pas până cel târziu în anul 2026, se arată într-o analiză publicată, luni, de o companie specializată în domeniul soluţiilor de asigurare a creditelor.
"În 2020, Covid-19 a redus decalajul de prosperitate dintre ţările bogate şi cele emergente, în contextul în care ţările cu o economie puternică au fost afectate la începutul pandemiei. Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, consecinţele ei ar putea afecta într-o mai mare măsură pieţele emergente. Pandemia a generat o creştere a inegalităţii veniturilor între ţările bogate şi cele sărace deoarece acestea din urmă au mai puţine politici de atenuare a impactului crizei şi, totodată, un acces limitat la vaccinuri. În plus, pandemia a accelerat tendinţele structurale pe termen lung care nu vor fi favorabile multor economii emergente (...) Pe baza previziunilor de creştere economică pe termen lung pre-criză şi post-criză, analiştii prognozează că, până în 2029, Ungaria, România şi Letonia vor avea o tranziţie întârziată de câţiva ani, deşi prezenţa lor în UE va preveni intrarea în capcana veniturilor medii. Într-adevăr, România a înregistrat o creştere constantă a venitului pe cap de locuitor până în 2019. Iniţial, se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an", se arată în raportul întocmit de Euler Hermes.
Totodată, analiştii sunt de părere că ţări precum Kazahstan, Panama şi Seychelles nu vor avea statutul de ţări cu venituri mari, dar, în mod oarecum surprinzător, Turcia şi Rusia ar putea atinge acest statut mai devreme decât previziunile anterioare, datorită stimulentelor fiscale.
Mai mult, analiza tendinţelor de recuperare pe termen lung realizată de Euler Hermes a identificat zece ţări (Argentina, Bulgaria, Columbia, Croaţia, Grecia, Laos, Nigeria, Slovacia, Trinidad şi Tobago, Uruguay) care se află sau care vor fi prinse în capcana veniturilor medii.
"Multe dintre acestea au fost, sunt şi vor fi incluse în grupul ţărilor cu venituri medii în perioada 1950-2029. Grecia, Trinidad şi Tobago au fost printre economiile care au trecut de la grupul cu venituri mari la cel cu venituri medii înainte de criza Covid-19 (...) Cele două ţări sud-americane, Argentina şi Columbia, de exemplu, au o penetrare semnificativ mai mică în asigurări decât cea mai bogată ţară din regiune, Chile. În medie, în ultimii 25 de ani, diferenţa a fost între 1,3 puncte procentuale (Argentina) şi 1,7 puncte procentuale (Columbia). Situaţia este similară în cele trei ţări est-europene Bulgaria, Croaţia şi Slovacia. Comparativ cu Cehia şi Polonia (media neponderată), penetrarea asigurărilor a fost cu aproximativ jumătate de punct procentual mai mică în trecut", se precizează în document.
Potrivit sursei, multe dintre ţările care au trecut cu succes la statutul de ţări cu venituri mari au pieţe de asigurări puternice, iar acest lucru nu este o coincidenţă: pieţele de asigurări contribuie în mod semnificativ la rezilienţă, la capacitatea crucială de a face faţă crizelor, facilitând astfel ţărilor mai sărace posibilitatea de a scăpa de capcana veniturilor medii.
"În acest context, industria asigurărilor trebuie să contribuie la eliminarea decalajelor concentrându-se pe produse mai simple, pe prevenirea riscurilor şi construirea de parteneriate între sectorul public şi cel privat, fie că este vorba de protecţia riscurilor sau de investiţii în infrastructură. Mai multe studii au demonstrat că o penetrare mai mare a asigurărilor este asociată cu o recuperare semnificativ mai rapidă şi cu consecinţe mai mici pe termen lung. Totodată, asigurările facilitează semnificativ accesul la credit. Furnizorii de asigurări de viaţă sunt intermediari financiari importanţi şi, prin urmare devin şi o sursă importantă de capital pe termen lung care permite investiţii atât la nivel macro, cât şi la nivel micro", notează specialiştii.
Conform analizei de specialitate, Bahrain, Cehia, Estonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Arabia Saudită, Slovenia şi Coreea de Sud sunt ţări care au trecut cu succes de la venituri medii la venituri mari în perioada 1995 - 2019.
"Analiştii previzionează că populaţiile din ţările mai bogate vor fi în mare măsură imune în 2022 şi se aşteptă ca interacţiunea socială să revină la normal, la începutul anului viitor. Pentru ţările emergente, această etapă este încă departe, Covid-19 continuând să împiedice dezvoltarea economică în următorii doi ani. La acestea se adaugă creşterea rapidă a datoriei publice, care limitează sfera de acţiune, mai ales dacă ratele dobânzilor încep să crească în următorii ani. Acest lucru ar reprezenta, de asemenea, o povară disproporţionată pentru ţările mai sărace. În plus, este posibil ca pandemia să fi accelerat tendinţele structurale pe termen lung, care nu vor fi favorabile multor economii emergente", relevă concluziile Euler Hermes.
Totodată, succesul noilor state membre UE în ascensiunea pe scara veniturilor sugerează că angajamentele externe pentru reforme structurale şi instituţionale profunde şi ample reprezintă o soluţie eficientă pentru ţările cu venituri medii. Procesul de aderare la UE îi obligă pe candidaţi să se ocupe sistematic de îmbunătăţirea mediului politic, de afaceri şi investiţional. În timpul acestui proces şi după aderarea la UE, o nouă ţară membră beneficiază apoi de integrarea puternică în comerţul regional, de transferul de tehnologie, de inovare şi de riscuri de finanţare reduse.
În acest context, analiştii Euler Hermes se întreabă dacă povestea de succes a ţărilor membre UE ar putea fi un model pentru ţările cu venituri medii din alte regiuni.
"În teorie, aceasta ar fi o recomandare bună pentru factorii de decizie politică de pe pieţele emergente din alte părţi. De fapt, fondatorii unor instituţii regionale precum ASEAN şi APEC din Asia şi Mercosur din America Latină au intenţionat să creeze zone economice comune după modelul UE. În practică, totuşi, pare să existe puţine posibilităţi de realizare în lumea actuală. APEC şi ASEAN oferă o anumită ancorare pentru pieţele emergente din Asia, dar în principal în ceea ce priveşte aprofundarea comerţului între economiile membre respective. Dar, dincolo de comerţ, valorile politice şi normele instituţionale semnificativ diferite, precum şi conflictele transnaţionale din regiune vor împiedica integrarea mai profundă şi acordurile puternice care ar accelera reformele", apreciază consultanţii.
Compania Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluţiilor de asigurare a creditelor şi specialist în domeniile acoperirii şi asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de ţări şi are mai mult de 5.800 de angajaţi.
În 2020, tranzacţii globale ale companiei Euler Hermes, membru cu drepturi depline ale Grupului Allianz, au reprezentat 824 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă
Falsurile de bancnote expertizate de BNR în 2025 au totalizat 1.356 bucăți; bancnota de 100 lei, cea mai falsificată (raport)
Falsurile de bancnote românești expertizate de Banca Națională a României în 2025 au totalizat 1.356 bucăți, în scădere cu 33,79% față de anul anterior, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de BNR. Din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, &ic
Nazare: Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50 % din cheltuielile aferente acestui proces
Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată vineri pe pagina sa de Facebook. 'Așa cum am subliniat în numeroase rânduri, România nu poate ieși
BNR: Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s- a majorat cu 9, 5%, în 2025, la aproape 144 miliarde lei
Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat în 2025 cu 9,5%, până la 143,931 miliarde lei, ritmul de creștere fiind inferior cu 4,7 puncte procentuale celui înregistrat în 2024, fiecărui locuitor revenindu-i 105 bancnote și 321 monede, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de Banca Națională a Românie
ANRE a aprobat noi capacități energetice care însumează peste 537 MW
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, joi, în ședința Comitetului de Reglementare, noi capacități energetice care însumează peste 537 MW, dintre care aproape jumătate reprezintă capacități de stocare a energiei (253,561 MW), informează, vineri, instituția. 'ANRE a aprobat documente c














