România are nevoie de o politică industrială şi o politică de reindustrializare naţională, completă şi complexă, respectiv de clustere industriale, dar şi de industrii creative, de producţie, precum şi de inovaţie, semnalează Programul de guvernare al Coaliţiei PNL-PSD-UDMR, depus marţi seara la Parlament.

În companiile cu capital de stat, documentul menţionează că trebuie recuperat timpul pierdut, trebuie alocaţi banii de care au nevoie să opereze, să fie ajutate să intre pe noi pieţe sau să recupereze pieţe tradiţionale şi să se retehnologizeze.

Totodată, documentul subliniază că România are o bază industrială încă relevantă, care, contrar percepţiei generate, nu este un morman de fiare vechi şi nici nu trebuie tratată astfel, iar acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie sprijinită producţia prin investiţii şi activitatea comercială prin facilitarea accesului la noi pieţe de desfacere.

"Acolo unde nu sunt mari şanse de reviriment, trebuie să găsim soluţiile pentru a salva activele şi oamenii care lucrează în acele societăţi. Industria naţională de apărare poate să producă şi să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar şi pentru pieţe externe. Este necesară doar o viziune şi doar bună-credinţă şi interes onest. Industria de minerit non-energetic are încă valoare, prin resursele utile aflate în haldele şi iazurile companiilor. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget şi în prosperitate pentru români este necesară o viziune corectă, o abordare onestă şi curajoasă. Industria uşoară românească, cu capital privat, are nevoie de susţinere pentru a ajunge în faţa viitorilor parteneri străini", se arată în programul de guvernare, la capitolul privind Ministerul Economiei.

Astfel, printre obiectivele propuse de Coaliţia de guvernare se numără reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice în domeniile cheie ale viitorului şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi de inovare în următoarele domenii: tehnologii noi de producţie şi stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice; noi tehnologii digitale şi de comunicaţii; materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare.

Sprijinul public va proveni din fonduri europene şi va viza susţinerea iniţiativelor şi investiţiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât şi prin consolidarea lanţurilor valorice preponderent formate din IMM şi încurajarea dezvoltării de Start-Up-uri inovative.

Documentul subliniază că abordarea va fi integrată şi va viza: capacităţi de cercetare-dezvoltare; infrastructura pentru producţie de componente şi asamblare de produs finit; dezvoltarea de aplicaţii software şi de comunicaţii aferente; servicii de instalare şi întreţinere; activităţi de export; capacităţi de reciclare.

Unul dintre ecosistemele industriale vizate de Coaliţia de guvernare este "Dezvoltarea sectorului dedicat producţiei de tehnologii verzi" (bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor) şi în acest sens se urmăreşte dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor, dezvoltarea producţiei de echipamente pentru producţia de energie curată şi echipamente de gestiune inteligentă, precum panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare (exemplu baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc, creşterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi "Made in Romania", absorbţia unui volum de finanţări de 2 miliarde euro (500 milioane euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R&D, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi, exporturi de tehnologie verde în valoare de peste un miliard de euro/an începând cu 2025.

Direcţiile de acţiune urmăresc crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care deţin abilităţi şi cunoştinţe în dezvoltarea tehnologiei ecologice (ex. Austria, Germania), susţinerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei şi cererii de tehnologii ecologice, alături de instituţiile de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare), lansarea unor programe de finanţare dedicate Start-Up-urilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu şi ape curate, energie şi transport curat, tehnologii pentru construcţii de infrastructură şi clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentaţie organică.

Un al doilea ecosistem este "Dezvoltarea sectorului digital" şi se are în vedere trecerea de la outsourcing la produse şi servicii proprii şi integrarea cu restul sectoarelor economice şi dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%), iar direcţiile de acţiune vor avea ca scop susţinerea creării şi dezvoltării de Hub-uri Digitale de Inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare pan-europeană, încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educaţional pentru introducerea competenţelor digitale în toate ciclurile de educaţie iniţială (începând de la grădiniţă), cât şi ca parte a formării profesionale continue, dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la Internet de mare viteză din fonduri europene.

Pentru "Dezvoltarea industriei auto", programul propune consolidarea poziţiei României în producţia de componente pe lanţul valoric al industriei auto şi adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electromobilitate, prin atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu, dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezenţă semnificativă a industriei auto şi stimularea cooperării inter-clustere de tip reţea, fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii şi furnizorii din clusterele auto cu universităţi şi alte instituţii de cercetare pentru a dezvolta noi inovaţii care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector.

"Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, inclusiv a celor care folosesc gazul natural ca resursă" are ca obiective susţinerea investiţiilor şi dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă şi valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore şi offshore, prin implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să îşi sporească competitivitatea şi atractivitatea investiţională în ceea ce priveşte valorificarea superioară a gazelor naturale, dezvoltarea unor industrii precum petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice, identificarea şi promovarea activităţilor cu o valoare adăugată mare şi avansarea în lanţul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie.

Programul de guvernare mai menţionează la ecosistemele industriale "Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare" şi crearea de noi locuri de muncă în domeniu (inclusiv prin formalizarea activităţilor la gri şi la negru de colectare), reducerea amprentei de carbon a economiei, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi a costului acestora, prin stimularea investiţiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie şi cercetare şi dezvoltare, rezolvarea deficienţelor structurale legate de deşeuri, colectare selectivă, reciclare şi reutilizare (Ordonanţa 74/2018), transpunerea în totalitate a legislaţiei UE pentru economia circulară şi valorificarea deşeurilor, implementarea unui cadru legislativ şi de politică publică pentru un sector dedicat economiei circulare şi valorificării deşeurilor şi analiză şi suport pentru transpunerea în practică a modelelor de economie circulară (conform OCDE)

"Dezvoltarea industriei alimentare" va urmări încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susţinerea dezvoltării şi creării de capacităţi de procesare autohtone în industria alimentară şi conexă (ex: ambalaje), dezvoltarea lanţurilor valorice în domeniul plantelor tehnice şi al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activităţi agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităţilor în industrii ţintă (mobilă, textile, construcţii, auto, aeronautică etc.), încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată şi promovarea produselor tradiţionale şi a lanţurilor scurte la nivel local, prin menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor de stimulare a investiţiilor integrate în producţie agricolă - procesare - distribuţie, asigurarea unor mecanisme previzibile şi clare de finanţare a activităţilor de producţie agroalimentară.

Pentru "Susţinerea industriilor creative" se va urmări valorificarea creativităţii, a proprietăţii intelectuale şi a patrimoniului cultural ca factor cheie de dezvoltare economică a României, prin dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură) în vederea creşterii valorii adăugate în economia românească, stimularea industriilor creative ca factor cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor rămase în urmă.

Totodată, în vederea elaborării şi susţinerii politicilor industriale în scopul creşterii competitivităţii sectoarelor industriale, se va urmări elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară, definitivarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziţiei industriale şi elaborarea cadrului legislativ şi relansarea Programului Creşterea Competitivităţii Produselor Industriale cu acţiuni de susţinere precum clustere, industrii creative.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Parlament/ Premierul desemnat Nicolae Ciucă a depus lista Cabinetului şi programul de guvernare