România se situează pe locul 27 dintre cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), care urmăreşte progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale, a anunţat vineri Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe locul 26, obţinând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deşi ţara are un număr mare de absolvenţi în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialişti TIC limitează capacitatea ţării de a inova şi de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce priveşte numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul trei.

În privinţa conectivităţii, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce priveşte acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul şapte datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puţin 100 Mbps (52%).

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătăţită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane şi cele rurale, raţionalizarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiţii şi transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislaţia UE.

Comisia Europeană consideră că întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informaţii, platformele de comunicare socială, volumele mari de date şi cloud), cu excepţia inteligenţei artificiale.

În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare şi formularele precompletate. Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorităţi digitale sunt incluse în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE şi naţionale, care acoperă perioada 2021-2030.

Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără: crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea şi conectarea principalelor registre de date; utilizarea semnăturilor electronice în administraţia publică; crearea unui punct unic de contact; introducerea cărţii de identitate electronice; migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental; dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deţinute de administraţia publică şi investiţii pentru creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor cibernetice şi de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Potrivit CE, anul 2020 a fost un an dificil din cauza schimbării guvernului de la sfârşitul anului şi a pandemiei de COVID-19, care a declanşat utilizarea tot mai frecventă şi cererea de servicii publice digitale şi a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta şi a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid şi sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înfiinţat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Continuitatea în ceea ce priveşte dezvoltarea şi punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creştere stabilă a performanţei României în toate dimensiunile DESI, consideră forul comunitar. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialişti TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor şi modernizarea administraţiei publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase şi mai bune, care ar putea îmbunătăţi performanţa României.

Suma totală alocată pentru Planul de redresare şi rezilienţă al României este de 29,1 miliarde de euro, cu un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Împreună, aceste sume reprezintă 13,09% din PIB-ul României din 2019. Planul cuprinde 171 de măsuri - 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi cincisprezece componente.

Cinci dintre cele şapte domenii de politică digitală identificate în anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă fac obiectul unor măsuri incluse în PNRR: conectivitatea, capitalul uman, e-guvernarea, serviciile publice digitale şi ecosistemele digitale locale, digitalizarea întreprinderilor, investiţiile în capacităţile digitale şi implementarea tehnologiilor avansate. Măsurile vizează, de asemenea, cele patru iniţiative emblematice în domeniul digital prezentate în Strategia anuală pentru 2021 privind creşterea durabilă: conectarea, modernizarea, dezvoltarea şi recalificarea şi perfecţionarea.

Măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5% din alocarea financiară, mai mult decât cerinţa minimă de 20% prevăzută de Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

În timp ce reformele şi investiţiile legate de tranziţia digitală se regăsesc în întregul plan, componenta 7 - "Transformarea digitală" - se axează pe digitalizare. Suma alocată componentei privind transformarea digitală este de 1,817 miliarde de euro şi include măsuri în mai multe domenii: serviciile publice digitale, conectivitatea digitală, securitatea cibernetică, competenţele digitale, capitalul uman şi utilizarea internetului. Aceste măsuri abordează probleme şi priorităţi digitale importante în România, cum ar fi infrastructura de cloud guvernamental, îmbunătăţirea interoperabilităţii serviciilor publice digitale, investiţiile în e-sănătate sau introducerea pe scară largă a cărţilor de identitate electronice.

O contribuţie la fel de semnificativă o are componenta 15, "Educaţie", care prevede reforme şi investiţii pentru digitalizarea procesului educaţional, în valoare de 1,129 miliarde de euro. Se preconizează, de asemenea, că investiţiile în digitalizarea transportului rutier şi feroviar vor contribui la tranziţia digitală, datorită sumei de 864 de milioane de euro care va fi alocată pentru componenta de transport durabil.

Pentru componenta 9 - "Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare" - se alocă suma de 1,064 miliarde de euro. Digitalizarea întreprinderilor joacă un rol important în cadrul PNRR-ului României şi se preconizează că va spori competitivitatea şi potenţialul de inovare atât al IMM-urilor, cât şi al întreprinderilor mari.

În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază (56% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competenţe cel puţin de bază în materie de software (media UE: 58%). Numai 10% dintre persoane au competenţe digitale peste nivelul de bază.

Asigurarea faptului că absolvenţii TIC rămân în România şi îşi găsesc un loc de muncă va duce la creşterea numărului de specialişti TIC. În plus, România va trebui să se asigure că populaţia dispune de un minimum de competenţe informatice şi digitale.

România se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte conectivitatea. În 2020, aceasta şi-a îmbunătăţit rezultatele din punct de vedere al acoperirii, dar a stagnat în ceea ce priveşte utilizarea generală. Acoperirea de bandă largă a crescut până la 87%, atingând media UE. Concurenţa puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a reţelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) de 76%, cu mult peste media UE de 59%.

Decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale din România a scăzut în ceea ce priveşte acoperirea VHCN după o creştere de 17% până la o acoperire de 56% a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28%).

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Per ansamblu, utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 67% dintre gospodării pentru al patrulea an consecutiv, cu mult sub media UE de 77%. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât munca la distanţă a fost utilizată pe scară largă în timpul pandemiei, creând aşteptări privind o creştere a cererii. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puţin 100 Mbps se reflectă în creşterea gradului de utilizare a benzii largi la 52%, cu mult peste media UE de 34%.

România a eliminat decalajul în ceea ce priveşte acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7%. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă nu a atins încă media UE, în ciuda preţurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. Dacă analizăm toate coşurile de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează în continuare pe primul loc în UE în ceea ce priveşte preţurile pentru conexiunea în bandă largă.

Doar 21% din totalul spectrului 5G armonizat este alocat în România din cauza întârzierii licitaţiei pentru spectrul 5G. Strategia 5G pentru România a fost adoptată la 20 iunie 2019. Elaborarea strategiei a implicat o amplă consultare interinstituţională, care a inclus părţi interesate din partea autorităţilor locale, care se preconizează că vor juca un rol semnificativ în implementarea noilor reţele 5G.

Se preconizează că reformele din cadrul componentei 7 (Transformarea digitală) vor accelera introducerea la nivel naţional a reţelelor 5G şi vor îmbunătăţi acoperirea de bandă largă. România recunoaşte că investiţiile în infrastructură în regiunile ţării care sunt în prezent slab conectate şi în conectivitatea digitală în zonele rurale vor fi esenţiale pentru reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi cele rurale. În ceea ce priveşte utilizarea reţelelor 5G, scenariile de risc sunt legate de măsurile de securitate insuficiente, de lanţul de aprovizionare 5G, de modul de operare al principalilor actori care generează ameninţări, de interdependenţele dintre reţelele 5G şi alte sisteme critice, precum şi de funcţionarea internetului obiectelor (IoT) şi a telefoanelor sau dispozitivelor inteligente. Planul include, de asemenea, reforme care transpun în practică setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii şi intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G.

Se preconizează că cele 94 de milioane de euro alocate pentru punerea în aplicare a unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicaţii prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe "zonele albe", vor aborda unele dintre preocupările şi riscurile menţionate mai sus. Obiectivul acestei investiţii este de a asigura accesul la internet de foarte mare viteză în zonele în care piaţa nu poate furniza singură aceste servicii (în sate, inclusiv în zonele defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puţin 100 Mbps, cu potenţial de îmbunătăţire, iar reţelele vor fi de fibră optică (FTTB/H) şi/sau 5G.

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activităţile întreprinderilor. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33% dintre IMM-uri au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparaţie cu media UE de 60%. Deşi 17% dintre IMM-urile româneşti profită de oportunităţile oferite de comerţul online, s-ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere (6% comparativ cu media UE de 8%). Doar 17% dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32%.

Aproximativ 8% dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparaţie cu media UE de 23%), 13% utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26%) şi numai 5% dintre acestea analizează volume mari de date. În acelaşi timp, 31% dintre întreprinderi utilizează inteligenţa artificială, cu mult peste media UE de 25%. Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68%, cu puţin peste media UE de 66%.

În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, România nu utilizează încă un sistem de certificare pentru achiziţiile publice sau reglementări tehnice la nivel naţional. Intenţia este de a reglementa acest aspect după aprobarea legislaţiei primare de instituire a Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică din România (DNSC), astfel încât să poată prelua aceste sarcini, se mai arată în comunicatul CE.

"Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate şi au, în general, un punctaj mai mic decât media UE. Prin urmare, este foarte încurajator să vedem eforturile depuse de această ţară pentru a promova digitalizarea întreprinderilor într-un număr mare de domenii, cu sprijinul mai multor ministere", precizează sursa citată.

România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre în privinţa serviciilor publice digitale, deoarece toţi indicatorii sunt cu mult sub media UE. Doar 16% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media UE de 64%. În ceea ce priveşte indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce priveşte serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) şi 49 (media UE: 84). Cu un punctaj de 69%, ţara are rezultate sub media UE de 78% în ceea ce priveşte datele deschise. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)