VIDEO INTERVIU/Armaşu (BNM): Este important ca Banca Transilvania să poată să îşi conducă afacerile liberă şi nestingherită în Republica Moldova
Banca Transilvania a fost primul investitor european care a venit în Republica Moldova atunci când a pornit programul cu Fondul Monetar Internaţional şi este important ca ea să poată să îşi conducă mai departe afacerile liberă şi nestingherită şi să poată să dezvolte Victoria Bank, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Moldova (BNM), Octavian Armaşu.
El a subliniat şi că relaţiile comerciale dintre România şi Republica Moldova sunt în ascensiune şi şi-a exprimat speranţa ca pe viitor să fie create condiţii pentru o dezvoltare şi mai bună a acestora, dar şi pentru un flux reciproc de investitori.
Guvernatorul BNM a mai vorbit în interviu despre inflaţie, "un fenomen care dă probabil dureri de cap tuturor băncilor centrale", despre recentul acord încheiat cu FMI şi despre măsurile luate de banca centrală, semnalând că sistemul bancar "a fost, practic, unicul sector care a susţinut recuperarea economică post pandemică", în situaţia în care Republica Moldova nu a avut un Guvern.
AGERPPRES: Cum aţi defini sistemul bancar actual al Republicii Moldova? Este necesară o reformă a acestuia?
Octavian Armaşu: Sistemul bancar din Republica Moldova a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba despre reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu Fondul Monetar Internaţional, care de fapt s-a finalizat în primăvara anului 2020. Acest program a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar şi guvernanţa sectorului bancar. Urmare a acestor eforturi, în cadrul programului cu Fondul Monetar Internaţional a fost făcut exerciţiul de transparentizare a acţionarilor, prin care au fost eliminaţi acţionarii nepotriviţi şi neadecvaţi din sistem, au fost atraşi investitori noi. Astăzi, noi avem circa 90 de procente din active bancare deţinute de investitori europeni, investitori buni. Alt aspect care s-a făcut: s-a îmbunătăţit guvernanţa în bănci, cadrul de reglementare în băncile comerciale şi astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului.
Pe lângă asta, au fost făcute reforme şi în Banca Centrală. Tot cadrul de reglementare al Băncii Centrale a fost îmbunătăţit semnificativ, cu concursul experţilor de la Fondul Monetar Internaţional. Astăzi, putem constata că guvernanţa în Banca Centrală corespunde rigorilor şi celor mai bune practici din băncile central-europene. Practic, avem aceeaşi abordare, acelaşi sistem de guvernanţă internă. Acestea toate, în complex, au avut ca rezultat un sistem bancar stabil, care este bine capitalizat, cu suficiente lichidităţi. Este bine supravegheat şi noi vedem că el este rezilient. Sistemul bancar a făcut faţă tuturor provocărilor pe care le-am avut anul trecut, în perioada crizei pandemice şi în perioada crizei economice create de această pandemie. Vreau să vă zic că sistemul bancar a fost, practic, unicul sector care a susţinut recuperarea economică post pandemică, în situaţia în care nu am avut un Guvern, nu a fost un impuls fiscal suficient. Deci, băncile comerciale, împreună cu politicile monetare implementate de Banca Centrală, ne-au permis să ieşim (n.r.- din criză). Această rezilienţă vine ca rezultat al acestor reforme, vine care rezultat al faptului că s-au acumulat suficiente rezerve în sistem ca să facă faţă şocurilor.
AGERPRES: Fără discuţie, există o strânsă legătură între economia unei ţări şi politica bancară. Cât de slabă este economia Republicii Moldova şi ce implicaţii are ea asupra sistemului bancar?
Octavian Armaşu: Da, într-adevăr, merg mână în mână şi sistemul bancar şi economia Republicii Moldova. Noi observăm, în comparaţie cu ţările din regiune, că poate avem indici destul de modeşti în ceea ce ţine de PIB-ul pe cap de locuitori. Cauzele sunt multiple. Aici avem şi productivitatea muncii, care lasă mult de dorit. În final, când analizăm în lanţ toate cauzele, de ce suntem unde suntem, economia are nevoie de investiţii, are nevoie de crearea de locurilor de muncă, are nevoie de tehnologii noi, are nevoie de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă, cum, de exemplu, s-a întâmplat cu sectorul IT şi altele. Sectoarele astea noi trebuie dezvoltate în economie. Din păcate, indicatorii în ceea ce ţine de investiţiile directe străine sunt destul de modeşti în ultimii ani. Iarăşi, dacă este să mergem să vedem care sunt cauzele... ţine de climatul investiţional şi, în primul rând, probabil de problemele din justiţie din Republica Moldova, şi, sper eu, reforma anunţată de Guvern va aduce până la urmă efecte şi pe această dimensiune. Sigur că sectorul bancar este şi el strâns legat de procesele din economie. Atâta timp cât din economie nu vin proiecte interesante, proiecte noi de investiţii, respectiv nici băncile nu au oportunităţi de a investi în astfel de proiecte. Deci, dacă este să vedem o evoluţie a portofoliilor de credite la bănci, observăm că este în creştere portofoliul de credite ipotecare, pentru procurarea locuinţelor şi creditelor de consum. Mai este o creştere şi pe dimensiunea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar care este destul de modestă, după părerea mea, ceea ce vorbeşte încă o dată spre faptul că în economie nu se fac investiţii, nu se vine cu proiecte noi. Sper foarte mult ca situaţia să se schimbe şi să avem o turnură radicală în acest sens.
AGERPRES: Lipsa unei garanţii din partea autorităţilor îngreunează atragerea de investiţii străine?
Octavian Armaşu: Nu cred că este problema unor garanţii. E o problemă mai largă. Ţine de climatul de afaceri din Republica Moldova şi, când vorbim de climat de afaceri, aici ţine nu doar de ceea ce fac autorităţile, ţine şi de calitatea forţei de muncă şi gradul de pregătire a forţei de muncă. De aici vin şi problemele de productivitatea muncii, disponibilitatea de resursă, riscurile de şocuri. Iată că noi acum avem şocuri ce ţin de criza energetică. Aceştia sunt factori care influenţează climatul investiţional. Şi, nu în ultimul rând, ce piaţă de desfacere are Moldova şi ce acces la pieţe de export are. Astea toate în cumul, pe lângă felul în care acţionează autorităţile şi interacţionează cu business-ul, creează climatul investiţional.
AGERPRES: Aţi finalizat de curând negocierile privind încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Cum s-au finalizat aceste negocieri?
Octavian Armaşu: Negocierile s-au finalizat cu un acord cu Misiunea FMI. Acest acord trasează un parcurs de reforme pentru următorii trei ani, în cadrul unui program nou al Fondului Monetar Internaţional. Fondul Monetar Internaţional de data aceasta vine cu un program care are obiective care cu mult depăşesc doar sectorul financiar, spre deosebire de programul precedent. Deci, acum programul FMI vine cu abordări ce ţin de guvernanţa ca atare, de instituţiile statului, funcţionarea lor, reforma justiţiei, statul de drept, incluziunea financiară ... Mai multe şi mai multe subiecte care, cred eu, să nimerească în vizorul autorităţilor şi să fie făcut un set de reforme în fiecare dintre aceste domenii.
AGERPRES: Vorbim de o inflaţie majoră la nivel mondial. În ce măsură este pregătită Banca Naţională a Republicii Moldova să intervină pentru a contracara acest fenomen?
Octavian Armaşu: Foarte bună întrebare. E un fenomen care dă dureri de cap probabil tuturor băncilor centrale şi toate băncile centrale sunt în dilema cum să acţioneze în aceste condiţii. Deci, noi ce vedem este că, în primul rând, această inflaţie este provocată de şocuri de ofertă, şocuri care vin din afară, şocuri provocate de creşterile de preţuri la sursele energetice în piaţa petrolieră, şocuri ce ţin creşterea vertiginoasă a preţurilor la produsele alimentare pe pieţe internaţionale. Evident că acestea imediat se răsfrâng şi asupra preţurilor din Republica Moldova. Sigur că prin politica monetară este foarte dificil să răspunzi nemijlocit la şocuri de ofertă. Nici nu este corect, dar noi trebuie să vedem în ce măsură aceste şocuri au efecte de runda a doua, când provoacă deja reacţii în lanţ şi aici noi încercăm să venim cu anumite instrumente de politică monetară.
Totodată, noi, pe lângă faptul că avem şocuri de ofertă, mai vedem şi o recuperare rapidă a cererii agregate, adică a economiei după criza pandemică. Ritmul este foarte rapid, în special în trimestrele III şi IV ale anului curent, ceea ce, la rândul său, pune presiune mare pe inflaţie. Iată, aspectul acesta, prin politică monetară, încercăm să îl temperăm, dar dilema noastră este să nu oprim recuperarea economică post-pandemie. Este important să calibrăm bine deciziile noastre de politică monetară. De altfel, ultimele noastre decizii au fost spre majorarea ratei de bază, ceea ce constituie o înăsprire a politicii monetare, pentru a tempera puţin cererea agregată. Ultima noastră decizie a fost ceva mai deosebită, când am decis să nu majorăm ratele, cauza fiind contextul legat de criza gazelor, pentru că această criză deja are un impact mai important, nu doar propriu-zis pe inflaţie, pe tarife, dar şi pe alte dimensiuni ale economiei naţionale, inclusiv şi capacitatea de recuperare şi capacitatea de a menţine creşterea economică pe următoarele trimestre. De aceea noi am făcut o pauză, ne-am oprit să vedem cum vor evolua lucrurile mai departe, se va reuşi sau nu se va reuşi semnarea unui contract cu Gazprom-ul... Din fericire s-a reuşit. Oricum, vedem că preţurile la gaze vor fi mai mari, ele vor produce anumite efecte. Vom analiza efectele acestea şi după aceea vom veni cu o nouă calibrare a politicii monetare. Asta este ceea ce putem noi face în condiţiile de astăzi. Este o situaţie mai nouă, mai dificilă şi ea nu este doar la noi, în Republica Moldova. Toate ţările din regiune se confruntă practic cu aceeaşi problemă.
AGERPRES: Acest context vă permite să vă încadraţi în rata anuală de inflaţie pe care v-aţi propus-o?
Octavian Armaşu: În precedentul nostru raport de inflaţie pe care l-am publicat în vara acestui an, deja am arătat că pe parcursul anului viitor noi vom avea o inflaţie mai mare decât limita coridorului de inflaţie. Acum, cu ultimele şocuri, probabil că inflaţia va fi şi mai mare, dar cred că în zilele viitoare noi vom veni cu publicarea unui raport al inflaţiei, în care punctual vom informa publicul larg despre previziunile noastre privind situaţia economică din ţară.
AGERPRES: Adică va fi o ajustare ...
Octavian Armaşu: Da, noi aceste rapoarte asupra inflaţiei le producem trimestrial în baza informaţiilor actualizate, încorporând ultimele evenimente care s-au produs în economie şi facem previziunile noastre privind evoluţiile inflaţioniste din economie.
AGERPRES: Nu putem să nu ne referim la situaţia Victoria Bank, o bancă al cărei acţionar este Banca Transilvania din România, şi care are activele sub sechestru. Cum puteţi reglementa problema?
Octavian Armaşu: Noi urmărim cu atenţie evoluţia evenimentelor care au loc în jurul Victoria Bank. Situaţia la moment este stabilă, nu provoacă îngrijorări, dar noi sperăm cât mai curând posibil să fie depăşită această situaţie, ca banca să poată să se dezvolte normal. Banca Transilvania a fost primul investitor european care venit în Republica Moldova atunci când a pornit programul cu Fondul Monetar Internaţional. Dacă vreţi, Banca Transilvania a spart gheaţa aici. După ei au venit şi alţii, dar ei au dat un exemplu de a susţine acest parcurs de reforme în momentul cel mai dificil şi eu cred că este important ca Banca Transilvania mai departe să poată să îşi conducă afacerile liberă şi nestingherită în Republica Moldova şi să poată să dezvolte Victoria Bank şi acea bancă să deservească cetăţenii din Republica Moldova.
AGERPRES: Cum vedeţi relaţiile comerciale dintre România şi Republica Moldova şi care sunt perspectivele de dezvoltare a colaborării dintre cele două state pe linie economică?
Octavian Armaşu: Statistic vorbind, noi observăm că, de când a fost semnat Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, Uniunea Europeană a devenit principalul partener de comerţ al Republicii Moldova. Mai mult de jumătate din exporturi şi importuri vin din Uniunea Europeană. În cadrul Uniunii Europene, partenerul nostru principal este România, în virtutea faptului că are o piaţă destul de mare, dacă o comparăm cu potenţialul Republicii Moldova, este în vecinătatea imediată, este uşor accesibilă, vorbim aceeaşi limbă, împărţim aceeaşi cultură. Deci este foarte lesne pentru agenţii economici din Republica Moldova să îşi vândă produsele şi serviciile pe piaţa românească. Eu văd că relaţiile noastre comerciale sunt în ascendenţă şi sper că pe viitor vor fi create condiţii pentru o dezvoltare şi mai bună a acestor relaţii comerciale, dar şi pentru un flux reciproc de investitori.
AGERPRES: Aţi vorbit mai devreme de o dezvoltare a creditării în zona imobiliară. Vă îngrijorează acest lucru?
Octavian Armaşu: Nu. Pentru moment nu ne îngrijorează. Noi nu vedem că s-ar fi format o careva bulă. Creditarea merge într-un ritm destul de uniform. Vedem o creştere a preţurile la imobile pe parcursul ultimilor doi ani, dar e probabil că ea este alimentată de alte fenomene, nu atât de creditare. Şi creditarea alimentează cererea, dar au fost alte fenomene. Creşterea preţurilor cu 25-30%, aşa observăm noi că au crescut preţurile, încă nu a ajuns la un nivel care să ne trezească îngrijorări, să zicem că este o bulă în piaţă care să ne creeze probleme pentru stabilitatea financiară.
AGERPRES: Aveţi o estimare a creşterii PIB-ului în 2021 şi eventual o estimare pentru anii următori?
Octavian Armaşu: Au fost publicate mai multe scenarii de creştere economică pentru anul 2021. Am auzit şi cifre de 7,5%, şi 8%. Noi credem că vom avea o recuperare destul de semnificativă. Probabil că va fi chiar mai mult decât ceea ce s-a anunţat, dar depinde cum vor evolua în ultimele luni ale anului evenimentele ca urmare a şocurilor ce au fost create de criza gazelor şi creşterea tarifelor la gaze.
AGERPRES: Legea miliardului şi creşterea vârstei de pensionare vor pune presiune asupra datoriei publice?
Octavian Armaşu: Legea miliardului este deja fapt împlinit. Este parte din datoria publică. Legea pensiilor, din câte înţeleg eu, vor fi şi câteva măsuri compensatorii în care probabil va fi asigurat un cadru stabil pentru datoria publică. Cel puţin eu nu am participat la negocieri cu Fondul Monetar Internaţional pe acest compartiment, dar, odată ce s-a ajuns la un acord cu Fondul, inclusiv şi prin misiunea asta, înseamnă că s-a găsit o soluţie care asigură o stabilitate durabilă.
AGERPRES/ (A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nicoleta Gherasi, redactare: Alberta Forgiarini, imagine: Cristian Lupaşcu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026
Așteptările operatorilor din turism pentru 2027 sunt moderat optimiste, în special în ceea ce privește gradul de ocupare, după ce 2026 a fost un an de scădere a numărului de turiști, a înnoptărilor și a veniturilor, a declarat, luni, președintele IMM România, Florin Jianu. 'Așteptările sunt moderat optimiste pentru
Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții
Partidele care formează coaliții de guvernare ar trebui să își asume un pact fiscal prin care să garanteze că anumite taxe nu vor fi modificate pe durata mandatului, consideră ministrul interimar al Turismului, Irineu Darău. 'Întâlnindu-mă cu foarte mulți antreprenori, de multe ori am afirmat că m-aș bucura ca la formarea
Maramureș: Fermierii cultivatori de porumb din județ caută să se adapteze la clima actuală, cu caniculă și lipsă a ploilor
Canicula, precum și lipsa apei din sol și a ploilor a afectat culturile de porumb din județul Maramureș în această vară, a declarat luni, pentru AGERPRES, fermierul Vasile Sarca din satul Colțirea, prezent la Ziua Porumbului, eveniment care a reunit peste 100 de fermieri din județele Maramureș, Sălaj și Satu Mare. 'Vara a fost cumpli
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației la nivel național ar putea începe din 2027 (ministru)
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ar urma să înceapă din 2027, astfel încât din 2028 aceasta să fie complet operațională și eficientă, a declarat, luni, ministrul Turismului, Irineu Darău. 'Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească și marjele de profit, trebui
Report de peste 1,48 milioane de euro la categoria I a Loto 6/49
Un report de peste 7,82 milioane de lei (peste 1,48 milioane de euro) este în joc la categoria I a Loto 6/49, la tragerile loto de joi, 17 septembrie, informează Loteria Română. La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 7,08 milioane de lei (peste 1,34 milioane de euro). La Noroc este î
Părinții nu resping tehnologia, însă își doresc ca aceasta să devină o resursă pentru educația copiilor (studiu)
O treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei duce la sedentarism, iar practicarea unui sport a ajuns o responsabilitate aproape exclusivă a familiei, reiese din concluziile unui studiu de specialitate, realizat de către o companie de cercetare de piață pentru un operator de telecomunicații. Astfel, pot
Delgaz Grid a finalizat un nou proiect-pilot în care a testat amestecuri gaz și până la 30% hidrogen
Distribuitorul de gaze Delgaz Grid a finalizat un proiect-pilot în care a fost testat amestecul de gaz și 30% hidrogen în centrale, convectoare, aragaze, dar și în instalații precum uscătoare de cereale, cuptoare de panificație sau aparate de încălzire terase exterioare. Rezultatele vor fi puse la dispoziția autoritățil
Bursa de Valori București a deschis în creștere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere ședința de luni, cu un rulaj total în valoare de 859,5 milioane lei (163,5 milioane de euro), din care tranzacțiile cu obligațiuni totalizau 854 milioane lei (162 milioane euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor
Benzina ar putea depăși 10 lei iar motorina 11 lei pe litru, zilele următoare (analiză)
Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluțiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanță Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu. Conform cercetării, între 9 și 11 septemb
INS: Investițiile în economia națională au depășit 100 miliarde lei, în primul semestru din 2026
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100,5 miliarde lei în semestrul I 2026, în creștere, în termeni reali, cu 11,9%, comparativ cu semestrul I 2025, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică. În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul II 2025, investițiile ne
Rata șomajului în România a crescut la 6,8%, în trimestrul II din 2026 (INS)
Rata de ocupare a populației României, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, s-a situat la 68,8%, în trimestrul al doilea din 2026 față de primul trimestru, în timp ce rata șomajului a ajuns la 6,8%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare, în perioada de referință, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică
Numărul locuințelor date în folosință a crescut cu aproape 30%, în primul semestru (Statistică)
Numărul locuințelor date în folosință la nivel național a crescut, în primele șase luni ale acestui an, până la 31.958 de unități, față de aceeași perioadă din 2025, când numărul acestora era de 24.609, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni. Pe medii de rezidență, în semestrul
Angajații din România petrec 53 minute/zi pe drum pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, pe un traseu mediu de 17 km
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni, dar petrec în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări. Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în trimestrul al doilea din 2026
Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 7,8% comparativ cu perioada similară din 2025, la 7.730.600 pasageri, de la 7.173.400, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au î
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu trageri duble
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de activitate, iar pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 vor avea loc câte două trageri - o tragere principală și o tragere suplimentară. Pentru cea de-a doua tragere, Loteria Română suplimentează fondul de


