Proiectul de rectificare bugetară slăbeşte consolidarea bugetară aşa cum era anunţată pentru anul 2021, este de părere Consiliul Fiscal.

CF atrage atenţia asupra faptului că această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor din 2010 până în prezent prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

"Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (creştere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are două surse principale: încorporarea recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri (neluate în considerare iniţial ca urmare a unei abordări conservatoare a MFP) şi revizuirea favorabilă a cadrului macroeconomic - creştere economică prognozată de 7% faţă de prognoza iniţială de 4,3%", se spune în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2021.

CF apreciază drept plauzibilă prognoza actualizată a veniturilor bugetare, mai puţin sumele provenind din închirierea benzilor de frecvenţă (2,5 miliarde de lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra cărora consideră că există riscuri relevante ca aceste venituri să nu se realizeze.

Potrivit instituţiei, se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amânate la plată de agenţii economici, cuantumul acestora pentru anul în curs fiind unul ridicat (circa 10 miliarde de lei).

"Pe partea de cheltuieli bugetare, are loc o majorare de proporţii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobaţi prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentările cheltuielilor de capital, alte transferuri, bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi asistenţă socială. Se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare, având drept explicaţii principale incapacitatea de a ţine sub control cheltuielile, o sub-bugetare în construcţia bugetară iniţială şi creşteri de preţuri peste aşteptări la bunurile şi serviciile achiziţionate de stat", conform sursei citate.

CF identifică o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială în cuantum de 0,3 pp din PIB şi riscuri de depăşire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii.

"Considerând nerealizarea probabilă a veniturilor din închirierea benzilor de frecvenţă 5G şi necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială, rezultă un ecart nefavorabil în cuantum de circa 0,5% din PIB faţă de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB care reclamă măsuri suplimentare pentru respectarea acesteia. Proiectul de rectificare bugetară slăbeşte consolidarea bugetară aşa cum era anunţată pentru anul 2021. Soliditatea construcţiei bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul ţintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel iniţial (7,16% din PIB)", se menţionează în document.

În condiţiile evoluţiei mai favorabile a economiei şi a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim şi realizabil al ţintei de deficit bugetar ar fi trebuit să fie, în opinia CF, semnificativ sub 7% din PIB - în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare.

"Este de judecat şi oportunitatea unor noi cheltuieli de investiţii din resurse proprii ale bugetului public, în condiţiile unui deficit bugetar ridicat şi stringenţei consolidării bugetare din următorii ani. Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior). În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate suplimentării cheltuielilor", precizează CF.

În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puţin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluţii economice defavorabile viitoare la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, se regăsesc, într-o proporţie importantă, în cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.

Conform CF, ajustarea ţintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare - prin diminuarea ponderii in PIB a acestora - are o probabilitate de realizare foarte redusă, misiunea consolidării bugetare doar pe cheltuieli putând fi, în anumite condiţii, iluzorie, cu efecte adverse în privinţa sustenabilităţii finanţelor publice.

"Situaţia bugetului public din România faţă de majoritatea ţărilor din UE este problematică din mai multe raţiuni: a) deficit structural de circa 5% din PIB în România la început de pandemie; b) multe din ţările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică şi, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care îşi epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulţi ani, şi are, implicit, un efect de majorare substanţială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creştere; d) lipsa acută de spaţiu fiscal (generată şi de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern şi pe plan internaţional - induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice şi alte crize etc.", se spune în Opinia CF.

Consiliul Fiscal menţionează că o înăsprire a politicii monetare interne şi pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din ţările dezvoltate, poate agrava riscurile de finanţare, prin reducerea ofertei de fonduri, creşterea costului acestora şi o înrăutăţire a percepţiei în ceea ce priveşte riscul activelor emise de entităţile/instituţiile româneşti. Deja sunt semne ale începutului de înăsprire a politicii monetare de către unele bănci centrale importante.

Experienţa naţională şi internaţională arată că realizarea unei consolidări bugetare şi ajustări fiscale în condiţiile unui set de politici contracţioniste (îndeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificilă şi dureroasă.

O ajustare fiscală în ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizării datoriei publice în PIB să fie din ce în ce mai constrângător, şi, totodată, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.

Potrivit sursei citate, România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre mari ale balanţei externe. Datele pe prima jumătate a anului 2021 în ceea ce priveşte balanţa de plăţi arată o creştere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 miliarde de euro la 7,0 miliarde de euro), deficitul de cont curent îndreptându-se probabil către depăşirea pragului de 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul extern în creştere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilităţilor externe, în special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativă la restrictivă este reclamată şi de aceste date.

Acoperirea deficitelor din fluxuri prin îndatorare se poate constitui şi într-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea poziţiei externe a economiei româneşti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern în reducere semnificativă - dar fără a specifica factorii determinanţi - putem conchide că informaţiile curente ridică cu stringenţă problema ajustării dezechilibrelor economiei româneşti.

"Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absenţa creşterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Această creştere poate proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării (inclusiv prin digitalizare), lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenţei fiscale neloiale şi a 'optimizării' ratelor de impozitare/taxare. Ca să avem o creştere economică reală respectabilă, robustă, este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracţionist al măsurilor de corecţie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziţia verde), pot stimula reforme necesare şi creşterea competitivităţii, pot ajuta corecţia macroeconomică. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate în documente ale CF", susţine CF.

Atragerea de finanţare din resursele UE care să înlocuiască pe cât posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii ar ajuta la crearea de spaţiu fiscal, arată CF. Atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiţie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare şi economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.

Potrivit CF, analiza de perspectivă a bugetului public trebuie să ţină cont de provocări extraordinare, precum impactul schimbărilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atât mai mult este nevoie de creşterea veniturilor fiscale/bugetare. Un impact asupra bugetului public va fi şi din cauza situaţiei pe piaţa autohtonă a energiei (între altele nevoia de a susţine consumatorii vulnerabili). Test sever pentru corecţia bugetară va fi anul 2022, când se va simţi inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncţie cu întărirea politicii monetare, ca şi efecte ale derapajului bugetar din acest an.

Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecţie asumat de Guvern şi convenit cu CE. În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecţie macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE), subliniază CF.

"Consolidarea bugetară este esenţială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naţionale, pentru stabilitatea economică a României. Opiniile şi recomandările formulate mai sus de CF au fost aprobate de Preşedintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicată, în urma însuşirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot în şedinţa din data de 26 august 2021", se mai spune în Opinia CF. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Preda)