Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită premierului şi Ministerului Finanţelor aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021, conform unei scrisori deschise a organizaţiei.

"Vă solicităm să fiţi de acord cu aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021. Solicitarea noastră este expresia aşteptărilor tuturor fermierilor din România şi este argumentată de următoarele: sectorul agricol românesc este meteo-dependent; România nu are o infrastructură principală de îmbunătăţiri funciare modernizată şi finanţată corespunzător care să asigure susţinerea dezvoltării sistemului de irigaţii, desecări, drenaje şi combaterea eroziunii solului de importanţă strategică pentru sectorul agricol şi pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, în special a umidităţii relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bună şi mai armonioasă a vegetaţiei naturale/spontane, a culturilor agricole şi a aerului din zonă; realizarea investiţiilor pentru Strategia Privind Managementul Apei deşi este vitală pentru a putea continua producţia de hrană în România, alături de Reţeaua Naţională de Perdele Forestiere de Protecţie a Câmpurilor, nu a fost inclusă de România în PNRR", se spune în document.

Conform organizaţiei, culturile agricole au nevoie de asigurarea în optim a cerinţelor fiziologice din cursul perioadei de vegetaţie. Totodată, s-au putut încheia contracte doar pentru irigarea a circa 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile şi nu există produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultură, lucru resimţit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, în special, astfel încât activitatea agricultorilor să devină sustenabilă şi competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat.

Alianţa menţionează că circa 80% din tariful pentru livrarea apei îl constituie costul cu energia electrică, perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie), iar costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/mc în prezent. De asemenea, statul român, prin ANIF consumă o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piaţă, de cele mai multe ori dublând sau triplând preţul cu care pleacă de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Electrocentrale Bucureşti, deşi statul român, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Electrocentrale Bucureşti, este producător primar de energie electrică..

Reprezentanţii Alianţei mai semnalează că fermierii din România s-au lovit de o secetă pedologică severă şi arşiţă atmosferică în anul agricol 2019-2020 nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani şi foarte mulţi dintre aceştia au ajuns involuntar la incidente la plată şi înscrierea în centrala incidenţelor bancare CRC CIP, ba mai mult, mulţi creditorii au solicitat falimentul în baza legii 85/2014 - insolvenţa.

De asemenea, ei subliniază că seceta nu este acceptată ca şi caz de forţă majoră, iar, ca urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de îndatorare al fermierilor calamitaţi a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungând ca pe aproximativ 25% din suprafaţa arabilă a ţării să fie realizată o tehnologie minimală, care să nu le permită obţinerea unei producţii rezonabile pentru acoperirea unei părţi importante a pierderilor suferite anul trecut.

"Nu s-a dorit implementarea unei soluţii echilibrate pentru amânarea ratelor la bănci; de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectaţi de seceta pedologică severă sau sunt capitalizaţi şi nu au avut rate scadente până acum, sau dacă au avut, deja sunt amânate, baza de aplicare fiind foarte mult redusă; legislaţia contractuală permite derapaje şi impunerea prin poziţie dominantă a furnizorilor mari a unor penalităţi şi dobânzi de cca 160% din valoarea contractului care împing spre faliment fermierii", se mai arată în scrisoarea deschisă.

Totodată, aceasta mai semnalează că ajutorul naţional tranzitoriu a fost diminuat substanţial la începutul anului 2021, nejustificat, au fost aduse îmbunătăţiri programelor de sprijin derulate de MADR, bugetul pentru reabilitarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii principale de îmbunătăţiri funciare este la 5% din necesar, statul român nu a acordat despăgubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică care a afectat culturile de primăvară din anul agricol 2020, atât de necesare continuării activităţii în condiţii optime în întreaga ramură de agribusiness şi că producţia la culturile de toamnă pentru anul de recoltă 2021 a fost aproape de un an normal, dar la culturile de primăvară şi în special la porumb, se preconizează o producţie medie naţională diminuată cu circa 30 % din cauza lipsei de precipitaţii exact în perioada critică când se formează producţia de boabe.

"După nenumăratele întâlniri şi promisiuni avute în primăvară între reprezentanţii fermierilor şi ai Guvernului s-a desprins concluzia că sumele necuprinse în bugetul MADR, dar cuvenite în mod direct şi legal fermierilor să fie cuprinse la prima rectificare bugetară acordându-se finanţarea lor. Fermierii au acceptat situaţia bugetară respectivă până la rectificarea bugetară, dar aşteptarea nu poate dura la nesfârşit", se spune în document.AGERPRES/(AS-autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)