Aproximativ 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe (studiu)
Aproximativ 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe, iar 53% dintre ei spun că preţul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziţie decât era înainte de pandemie, potrivit unui studiu realizat de EY remis, miercuri, AGERPRES.
Studiul EY Future Consumer Index, la care au participat 14.047 de consumatori din 20 de ţări, a fost realizat în intervalul 16 aprilie - 10 mai 2021 şi urmăreşte modificarea atitudinii şi comportamentelor consumatorilor pe orizonturi de timp şi pieţe globale, identificând noile segmente de consumatori care îşi fac apariţia.
"Se înregistrează o uşoară scădere la nivel global a nivelului de îngrijorare a consumatorilor în privinţa efectelor pandemiei COVID-19, conform rezultatelor celei de-a şaptea ediţii a EY Future Consumer Index. 39% dintre cei peste 14.000 de consumatori implicaţi în studiu sunt de părere că vieţile lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puţin încă 12 luni, procent în scădere faţă de 40% în februarie 2021", susţin autorii studiului.
Potrivit cercetării, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulţi consumatori aleg să se implice în acţiuni care au un impact redus şi nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani. Astfel că peste jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităţilor casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) şi refolosirea pungilor de cumpărături (83%).
Studiul relevă faptul că lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcţia sustenabilităţii arată că majoritatea (68%) aşteaptă de la companii să acţioneze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale şi de mediu. Consumatorii consideră că organizaţiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea pieţelor în direcţia sustenabilităţii prin procese şi inovaţii.
Aproximativ 28% sunt de părere că marile corporaţii multinaţionale trebuie să diminueze cantitatea de deşeuri generate prin procesele de producţie, iar 25% spun că acestea trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenţi recunosc că au nevoie de mai multe informaţii pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situaţie indică necesitatea unei transparenţe mai mari din partea comercianţilor şi a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta şi ghida pe consumatori în a face alegeri sustenabile.
Drept urmare, produsele şi serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepţie, mulţi consumatori sunt descurajaţi de preocupările legate de calitatea slabă (67%) şi de preţurile ridicate (66%), precum şi de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip "greenwashing" şi a unor presupuse practici de marketing înşelător (60%).
În legătură cu principalele aspectele ale sustenabilităţii care îi preocupă cel mai mult pe consumatori, s-au înregistrat câteva diferenţe în răspunsurile celor sondaţi: deşeurile din plastic reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în SUA (62%) şi Marea Britanie (73%), în timp ce poluarea aerului este principala preocupare în China, iar poluarea apei este pe primul loc în Brazilia (93%). Aceste rezultate indică faptul că nu există o abordare universal valabilă pentru companii şi că acestea vor trebui să ţină cont de nuanţele regionale, atunci când vor încerca să soluţioneze problemele de sustenabilitate.
Tema sustenabilităţii devine prioritară şi se impune ca principală tendinţă, în contextul în care tot mai mulţi consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea preţurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenţie impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenţionează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Potrivit cercetării, această situaţie creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilităţii.
"Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorinţe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea investiţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens", susţine Cristian Cârstoiu, partener, Consultanţă, EY România.
Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. "Locuinţele au devenit nişte hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se menţin în formă şi se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziţia către opţiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii.", mai arată studiul.
În prezent, 31% dintre respondenţi spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile şi benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiţi să îşi schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societăţii.
Studiul oferă periodic indicatori longitudinali şi o perspectivă unică în ceea ce priveşte schimbările care sunt reacţii temporare la criza COVID-19, schimbările care indică modificări fundamentale şi cum ar putea arăta consumatorii de după criza COVID-19.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.
EY România are 800 de angajaţi şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte derulate cu investiții străine directe, în 2025 (raport)
Fluxurile de investiții străine directe (ISD) în România au revenit, în 2025, la 8,1 miliarde de euro, în timp ce numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, evoluție care plasează țara noastră pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte și pe locul 12 ca număr de locuri de muncă create, în contrast cu scăderea de 7% a proiectelor ISD la
INS: Veniturile gospodăriilor au crescut, în medie, cu 13,6% în 2025; cheltuielile au însemnat 85,5% din totalul veniturilor
Veniturile totale medii pe fiecare gospodărie din România au fost, în 2025, de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anterior, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 8.037 lei (85,5% din venituri), în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024, cu doar 0,6% din total direcționat către educație, arată datele publicate, miercuri, de Institutul
BVB a închis în creștere ședința de marți; tranzacțiile au depășit un miliard de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de marți, iar rulajul total s-a ridicat la 1,037 miliarde lei (199,838 milioane euro), din care 953,83 milioane lei (181,82 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacțio
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3'
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3', cu o capacitate instalată de aproximativ 62,5 MWp, valoarea contractului fiind de aproximativ 27,9 milioane de euro, fără TVA, informează compania printr-un comunicat. 'Electrica anunță finalizarea procedurii competitive pentru selectarea u
Ministerul Mediului va analiza propunerile cu privire la Programul 'Rabla' destinat persoanelor fizice
Lansarea cât mai rapidă a Programului 'Rabla' destinat persoanelor fizice și creșterea predictibilității acestuia, precum și clarificarea unor prevederi privind eligibilitatea vehiculelor și documentația necesară au fost printre temele abordate, marți, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Profitul net agregat al instituțiilor de credit a fost de 15,5 miliarde lei, în 2025 (raport)
Profitabilitatea sectorului bancar românesc s-a menținut la un nivel robust pe parcursul anului 2025, profitul net agregat al instituțiilor de credit atingând aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activității operaționale și continuării procesului de consolidare bancară, se arată în Raportul anual 2025, publicat de Comitetului N
CNSM: Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025
Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025, în special pe seama segmentului populației (8,3% față de 3,5% în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare), conform Raportului anual 2025, publicat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Potrivit sursei
CNSM: Incertitudinile la nivel global și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri sistemice de nivel sever în 2025
Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate în 2025 au fost incertitudinile la nivel global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare, se arată în Raportul anual 2025, publicat pe site-ul Comitetulu
Pîslaru: Peste 2,25 miliarde de euro au intrat azi oficial în contul României
Peste 2,25 miliarde de euro au intrat oficial în contul României, după ce Comisia Europeană a plătit integral cererea de plată nr. 4 din Planul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, marți, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. '2.251.481.951 euro au intrat azi ofic
Tanczos Barna: Am solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tancos Barna, a solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. 'Am adus, astăzi, &ici
MEDAT a prelungit cu o lună înscrierile în Programul SME Eco-Tech
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a prelungit cu o lună perioada de înscriere în cadrul programului SME Eco-Tech, destinat sprijinirii transformării 'verzi' și digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din industria prelucrătoare. Potrivit unui comunicat de presă al insti
Cosma (MTI): Am obținut la negocierile cu Comisia posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe A7 Bacău-Pașcani și A1 Margina-Holdea
România a obținut la negocierile cu Comisia Europeană posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe Autostrada Moldovei (A7) Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea, o modificare ce schimbă fundamental modul în care sunt gestionate riscurile, a anunțat, marți, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor
Studiu: 33% dintre români cred că educația și învățarea reprezintă al doilea cel mai important motiv de utilizare AI
Consumatorul român a început să utilizeze tehnologia pentru optimizarea vieții personale, nu doar pentru consum, iar pentru o treime (33%) dintre cei chestionați susțin că educația și învățarea au reprezentat al doilea cel mai important motiv de utilizare a Inteligenței Artificiale (AI), reiese dintr-un studiu de specialitate, publicat marți.
Recâștigarea competitivității economice a României reprezintă o prioritate, indiferent de formula noului Guvern (ANIS)
Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză
Nazare: Din 2,25 miliarde de euro din PNRR, plătite de Comisie, se vor efectua plăți scadente
Suma de 2,25 miliarde de euro din PNRR va fi convertită în lei și va alimenta contul Trezoreriei pentru a acoperi mai ușor plățile de aproximativ 12 miliarde lei scadente pe 24 iunie, a precizat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook, după ce Comisia Europeană a efectuat a patra plată în cadrul Mecanismului de Redresare și












