Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a elaborat recomandări pentru diminuarea deficitului comercial cu produse agroalimentare, iar măsurile propuse vizează, printre altele, dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene "De la Fermă la Furculiţă", digitalizarea, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi promovarea produselor autohtone şi a schemelor de calitate.

Recomandările CNSM în vederea reducerii deficitului cu produse agroalimentare sunt incluse în Raportul asupra Stabilităţii Financiare (iunie 2021), publicat de Banca Naţională a României.

Potrivit documentului, o sursă importantă a deficitul balanţei comerciale de bunuri provine din segmentul bunurilor de consum, acesta fiind la rândul său accentuat de comerţul cu produse agroalimentare.

"Astfel, deficitul comercial al bunurilor din industria alimentară este într-o continuă deteriorare, în special în ultimii cinci ani, interval în care aproape s-a dublat (4,4 miliarde euro, noiembrie 2020, valoare cumulată pe 12 luni), fiind parţial contrabalansat de excedentul pe segmentul materiilor prime agricole (mai ales cereale şi plante oleaginoase). Vulnerabilităţile generate de acest palier al balanţei comerciale au un potenţial sistemic din cel puţin două perspective: există o relaţie strânsă între adâncirea deficitului de cont curent şi probabilitatea de izbucnire a unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, respectiv criza actuală generată de pandemia COVID-19 a adus în atenţie sectorul agroalimentar prin prisma asigurării securităţii alimentare", precizează documentul BNR.

În aceste condiţii, grupul de lucru CNSM creat pentru identificarea de măsuri pentru diminuarea vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare a propus o serie de soluţii prin care firmele din acest sector să fie stimulate să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, utilizând în mai mare măsură tehnologiile inovatoare în procesele de producţie.

Astfel, prima măsură propusă vizează dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene "De la Fermă la Furculiţă", în linie şi cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Suma recomandată este de minimum 45,5 miliarde de lei, iar programele ar trebui dezvoltate astfel încât să faciliteze şi emisiunile de obligaţiuni verzi de către autorităţi, bănci sau alţi investitori, se precizează în Raport.

Cât priveşte digitalizarea, CNSM recomandă dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să utilizeze potenţialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declaraţia de cooperare "Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale" la care România este semnatară. Suma recomandată este de minimum 2,5 miliarde de lei.

Pe de altă parte, este necesară îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, şi bugetarea corespunzătoare a acestor programe.

Totodată, autorităţile şi reprezentanţii asociaţiilor de profil ar trebui să implementeze o strategie pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate.

În schemele de sprijin pentru companii, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară a firmelor care creează lanţuri alimentare, generează clustere locale, produc bunuri ecologice, bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, se află în lista potenţialilor campioni naţionali sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declaraţia "Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale", adoptă pe scară largă tehnologii digitale sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE "De la fermă la furculiţă".

Potrivit Raportului de Stabilitate Economică, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin elemente non-generatoare de datorie externă s-a situat, anul trecut, la un nivel comparabil cu cel de la finalul anului 2019, scăderea investiţiilor străine directe fiind contrabalansată de creşterea absorbţiei de fonduri europene, pe fondul implementării măsurilor de redresare economică adoptate la nivel european.

Banca centrală avertizează, însă, că adâncirea deficitului de cont curent în condiţiile unui deficit bugetar consistent reprezintă un risc suplimentar în contextul crizei de sănătate şi poate duce la o amplificare a presiunilor pentru deprecierea monedei naţionale.

La sfârşitul anului 2020 deficitul contului curent era 5,2% din PIB, în creştere de la 4,9% în PIB la finalul anului 2019. Comparativ cu ţările din regiune, România deţine cel mai mare sold negativ al contului curent, acesta situându-se pe un trend nefavorabil în ultimii ani, precizează BNR.

Potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro.

În primele trei luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 455,5 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 1,154 miliarde de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 398,93 milioane de euro. Anul trecut, în perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare s-a apropiat de 963 de milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a depăşit uşor 507 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 1,97 miliarde de euro.

Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro.

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.

"Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia", susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)