Piaţa abonamentelor medicale generează suplimentar 3 euro pentru fiecare 1 euro investit în acest domeniu (studiu)
Pentru fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel la economia locală şi la crearea de noi locuri de muncă, potrivit unui studiu EY România.
Potrivit sursei citate, fiecare loc de muncă generat de abonamentele medicale contribuie la crearea altor două locuri de muncă în economia României. Totodată, piaţa abonamentelor medicale din România generează un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric.
"Sistemul medical privat este o piaţă de aproape 3 miliarde de euro, foarte importantă pentru economia României. Potenţialul real este mult mai mare. Din motive birocratice sau politice, statul nu a susţinut, dacă nu chiar a frânat de-a dreptul, acest domeniu. Acest guvern vrea să schimbe acest lucru. Calitatea actului medical în sectorul public de sănătate are mult de recuperat, iar sectorul public este un gigant, unde trebuie făcute eforturi uriaşe pentru a creşte calitatea serviciilor. Acest proces este un maraton, nu un sprint. Aici intervine sectorul privat, cu resursele sale, pentru a crea alternative şi pentru a prelua povara sistemului public, dar şi pentru a pune la dispoziţie politici de bune practice. Sistemul privat se poate axa pe prevenţie, pe medicină primară, fiind o bază de la care putem porni, pentru că este mai uşor să previi decât să tratezi. Sectorul medical privat poate avea o pondere importantă în sistemul de sănătate şi discutăm astăzi despre clarificarea cadrului legislativ. Există un consens politic, de dezvoltare a sistemului privat de sănătate şi se poate construi în această direcţie. Guvernul României, eu personal, suntem foarte asumaţi să susţinem serviciile private de sănătate şi să găsim cele mai bune soluţii", a afirmat Dan Barna, la evenimentul 'Health Forum- Impactul abonamentelor medicale în sănătate şi economie', se menţionează în comunicat.
La rândul său, Fady Chreih, CEO Reţeaua de sănătate Regina Maria, prezent în cadrul dezbaterilor, a vorbit despre rolul abonamentelor medicale pentru organizaţia sa.
"Abonamentele medicale au un rol crucial în dezvoltarea sistemului medical românesc. Regina Maria este primul furnizor care a lansat acest instrument de prevenţie, acum 25 de ani, punctul de cotitură care a condus la dezvoltarea ulterioară a tot ceea ce înseamnă infrastructură medicală de calitate din România. Abonamentele reprezintă circa 25-30% din cifra noastră de afaceri şi sunt o sursă constantă de finanţare pentru sistemul medical. Investiţia făcută de companii în abonamente se transferă şi către sistemul medical în ansamblu şi rămâne în ţară. Este un cerc virtuos, cu impact atât în starea de sănătate a populaţiei din România, cât şi în economie şi în crearea de infrastructură sanitară modernă.", a declarat Fady Chreih.
Potrivit raportului EY, numai în anul 2019, investiţiile realizate de sistemul medical privat au reprezentat aproximativ 2% din totalul investiţiilor din economie din acel an.
Raportul prezentat de EY arată că fiecare euro colectat în cifra de afaceri a operatorilor privaţi de sănătate, provenit din abonamente, generează alţi 5,5 euro de-a lungul lanţului valoric. "Dacă ne raportăm exclusiv la segmentul abonamentelor medicale, doar acestea generează valoare adăugată brută de aproape 3 euro", se menţionează în comunicat.
În plus, în raport se precizează că pentru fiecare million de euro generat de abonamentele medicale sunt create 86 de locuri noi în economia României, inclusiv în sistemul medical.
"Analiza prezentată astăzi demonstrează impactul generat de abonamentele medicale în economia românească. Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condiţiile în care sistemul de sănătate din România este subfinanţat prin comparaţie cu Uniunea Europeană (România ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor destinate serviciilor medicale)", a declarat, la rândul său, Ileana Guţu, Partener Asociat EY România.
Per total, piaţa abonamentelor medicale din România are un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric, ceea ce se traduce într-o valoare adăugată de 263 milioane euro, echivalentul a 0,1% din PIB. Un loc de muncă creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.
Reţeaua de sănătate Regina Maria a fost primul operator privat de servicii medicale care a lansat abonamentele medicale pe piaţa locală. Odată cu lansarea acestora, sistemul privat de sănătate a luat avânt şi a început să construiască infrastructura adecvată unui act medical de calitate.
Pentru a oferi această infrastructură, operatorii privaţi au realizat investiţii de miliarde de euro, care au fost susţinute şi prin abonamentele medicale corporate, având în vedere că ele asigură un flux constant de venituri, ceea ce oferă o predictibilitate care permite planificarea şi realizarea investiţiilor.
Mai mult, operatorii privaţi de sănătate au contribuit astfel la reversarea tendinţei de emigrare a medicilor şi asistentelor. La nivelul anului 2019, în sectorul privat de servicii medicale activau aproximativ 78.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă 34% din totalul angajaţilor din sistemul medical naţional şi aproximativ 1,4% din numărul total de angajaţi din România.
Raportul lansat de EY România demonstrează importanţa abonamentelor medicale în cadrul sistemului medical românesc, pentru că acestea sunt şi un instrument esenţial de prevenţie şi permit accesul necondiţionat la servicii de prevenţie.
Potrivit raportului EY, în anul 2018, cheltuielile cu prevenţia în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate, comparativ cu procentul de 2,8%, media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenţie, înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
Spre comparaţie, datele Regina Maria arată că abonaţii merg la medic, în medie, de 5 ori pe an, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai des decât persoanele fără abonament. Prin facilităţile oferite, abonamentul medical încurajează mersul preventiv la medic şi diagnosticarea precoce a unor eventuale probleme medicale.
Conform raportului EY, în anul 2020, peste 1,62 milioane de de persoane aveau un abonament medical valabil, un plus de 66% comparativ cu anul 2016. Potenţialul de creştere pe acest segment este major, având în vedere că, în mediul privat, sunt aproximativ 4,23 milioane de salariaţi ce reprezintă principala piaţă adresabilă pentru abonamentele medicale din România. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 mi
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solid
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin
Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Eficientizarea și reorganizarea structurilor subordonate și/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția a 100% din granturi și a minimum 60% din credite din cadrul PNRR și implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea ministerului și a autorităților subordonate, în coordonare
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari și dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'.
Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică. Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibi
Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Consilii de Administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare, publicat duminică sear
Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Documentul mai
Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody's și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de timp de maximum un an, se arată în programul de guvernare propus
Program de guvernare/Ministerul Finanțelor își va întări rolul de centru de analiză, fundamentare și coordonare a politicilor fiscal-bugetare
Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române, printr-o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuțiilor între nivelul central, regional și teritorial și îmbunătățirea coordonării instituționale reprezintă unul dintre obiectivele avute &
Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE
Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcție de spațiul fiscal disponibil și de capacitatea de creștere a gradului de îndatorare, dar mai ales finalizarea responsabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor rămase, sunt obiectivele generale cuprinse
Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'România a pornit d
Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române, dar și continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al acestei companii de stat sunt două dintre țintele cuprinse în programul de guvernare făcut public duminică seara de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea și echipa sa. De asemenea, se propune &i
Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului, precum și reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de gu














