Optimismul managerilor români privind revenirea economiei, la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani (raport)
Optimismul directorilor generali din România privind revenirea economiei globale a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, 60% dintre respondenţi considerând că situaţia economică se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, potrivit raportului CEO Survey 2021, realizat de PwC România.
Deşi sunt mai optimişti decât în anii anteriori, directorii generali din România se dovedesc a fi mai prudenţi în previziuni decât omologii lor de la nivel global (76%) şi din Europa Centrală şi de Est (64%), se menţionează într-un comunicat al PwC.
"Încrederea executivilor în perspectivele de creştere a economiei a atins un nivel record în ultimul deceniu de când realizăm acest raport în România, fiind de trei ori mai mare procentul celor optimişti decât la ediţia din 2020. Cele mai recente prognoze privind evoluţia economiei româneşti, cum este cea a FMI care anticipează o creştere a PIB de 7% în 2021, vin să confirme percepţiile liderilor de afaceri. Totuşi, anxietatea privind pandemia încă nu a dispărut şi rămâne pe primul loc în topul ameninţărilor pentru creşterea economiei şi a companiilor atât pe plan global, cât şi în ţara noastră. Rezultatele studiului nostru mai arată că directorii generali din România transmit un mesaj clar autorităţilor că sunt în continuare foarte preocupaţi de evoluţia pandemiei, de volatilitatea politicilor publice, de riscul unei poveri fiscale în creştere şi de reglementarea excesivă", a declarat Ionuţ Simion, country managing partener PwC România.
În topul ameninţărilor la adresa creşterii economice, directorii generali din România menţionează apariţia pandemiilor (67%), politica fiscală incertă (57%), povara fiscală în creştere (51%), incertitudinea privind politicile publice (50%) şi supra-reglementarea (46%). La nivel global, principalele îngrijorări ale executivilor sunt: pandemiile (52%), ameninţările cibernetice (47%), reglementarea excesivă (42%), incertitudinea privind politicile publice (38%) şi creşterea economică incertă (35%).
Pandemia (58%) şi suprareglementarea (39%) se regăsesc şi în topul ameninţărilor menţionate de liderii de companii din regiune, unde top cinci este completat de incertitudinea geopolitică (39%), disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie (38%) şi volatilitatea cursului valutar (38%).
Peste jumătate (53%) dintre directorii generali cred că modificările de politică fiscală cauzate de majorarea nivelului datoriei publice din timpul crizei sanitare ar putea determina o creştere a obligaţiilor fiscale totale ale organizaţiilor. De asemenea, aceste modificări vor putea conduce la o reconsiderare a structurii costurilor, cred 77% dintre directorii generali, precum şi la un impact asupra procesului de planificare şi luare a deciziilor, susţin 66% dintre aceştia.
În ceea ce priveşte evoluţia propriilor organizaţii, directorii generali din România sunt mai prudenţi decât omologii lor globali sau regionali. Astfel, 63% dintre respondenţi consideră că avansul veniturilor organizaţiei lor va continua în anul următor, faţă de 74% la nivel global şi în Europa Centrală şi de Est (ECE). Puţin peste jumătate (52%) dintre directorii generali se aşteaptă la creşterea profitabilităţii în următoarele 12 luni, procentul fiind apropiat de cel înregistrat în regiune (53%), dar inferior celui global (65%).
"Confruntate cu noile realităţi şi incertitudini, organizaţiile continuă să privească spre interior şi să se bazeze preponderent pe propriile resurse pentru a stimula creşterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, 74% dintre directorii generali din ţara noastră au arătat că se vor concentra pe eficienţa operaţională. Doar 17% dintre respondenţi iau în considerare noi fuziuni şi achiziţii pentru a stimula creşterea, comparativ cu 38% la nivel global, în timp ce 3% intenţionează să vândă o afacere (faţă de 13% la nivel global)", mai semnalează raportul.
De asemenea, pe fondul accelerării procesului de transformare digitală, au crescut îngrijorările cu privire la ameninţările cibernetice şi dezinformare. În acest context, circa jumătate dintre directorii generali din România au în plan creşteri de două cifre ale investiţiilor în transformarea digitală.
În pofida crizei cauzate de pandemie, circa doi din cinci directori generali afirmă că au reuşit să păstreze relativ constant numărul de angajaţi în ultimele 12 luni.
În acelaşi timp, 30% susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) şi regional (25%), iar un procent apropiat (31%) declară că efectivul salariaţilor a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenţi afirmă că au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre angajaţi.
Deşi admit că este o provocare tot mai mare să găsească pe piaţă angajaţi talentaţi şi, în ciuda unor predicţii cu privire la faptul că tehnologia va transforma radical anumite meserii, directorii generali rămân în general optimişti cu privire la majorarea numărului de angajaţi din organizaţiile lor în următoarele 12 luni. Totuşi, 41% dintre respondenţi spun că au ca prioritate creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii.
"Trebuie însă remarcat că ponderea liderilor de afaceri care estimează o creştere numerică a propriilor echipe este în general mai mic comparativ cu anii anteriori. Astfel, 46% dintre directorii generali din România consideră că numărul de angajaţi va creşte în următoarele 12 luni. Deşi procentul este puţin mai mare decât cele înregistrate la nivel global şi regional, el marchează o scădere faţă de perioada 2018-2020 (53%). În următorii trei ani însă creşte gradul de optimism în privinţa majorării numărului de angajaţi, opt din zece directori generali din România estimând o creştere a numărului de salariaţi", arată raportul PwC.
O "moştenire" pozitivă a pandemiei ar putea fi faptul că liderii de organizaţii au un sentiment mai profund al nevoii de a se îngriji de sănătatea şi bunăstarea angajaţilor lor. Aproape o treime dintre directorii generali din România îşi propun să crească competitivitatea afacerii prin oferirea unor aranjamente de lucru flexibile şi asigurarea unui echilibru între muncă şi viaţa personală a angajaţilor.
Top trei priorităţi pe care ar trebui să le aibă Guvernul, în opinia directorilor generali sunt: Crearea unui sistem fiscal eficient (71%), infrastructura adecvată (68%) şi forţă de muncă înalt calificată şi adaptabilă (61%).
Desfăşurat în ianuarie şi februarie 2021, CEO Survey explorează opiniile a 174 de directori generali din România.
PwC este o reţea de firme prezentă în 155 de ţări cu mai mult de 284.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Capitalizarea BID va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 milioane euro
Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei, iar capitalizarea inițială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel puțin 100 mi
Program de guvernare/Construirea de 50 de centre respiro pentru persoane cu dizabilități și vouchere de 8.000 de euro pentru tehnologii asistive
Integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii prin parteneriate între instituții publice și mediul privat, lansarea unei platforme de angajare asistată, extinderea serviciilor și acordarea de vouchere pentru tehnologii asistive sunt printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solid
Program de guvernare/Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie, printre obiective
Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului strategic al statului acolo unde acesta este necesar, se arată în programul de guvernare propus de prim
Program de guvernare/ Se va definitiva platforma informatică modernă, ce va permite interconectări native și automatizări de fluxuri
Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR vor fi finalizate în termen, îndeplinind toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, iar digitalizarea Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române va continua și va presupune modernizarea întregului mediu aplicativ pe fundația creată prin
Program de guvernare/Continuarea procesului de modernizare a 'Apelor_Române', prin optimizarea structurilor administrative și consolidarea capacității operaționale a administrațiilor bazinale
Eficientizarea și reorganizarea structurilor subordonate și/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția a 100% din granturi și a minimum 60% din credite din cadrul PNRR și implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea ministerului și a autorităților subordonate, în coordonare
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027, iar sistemul CNPP va fi digitalizat integral
Indexarea pensiilor începând cu anul 2027, digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari și dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural sunt printre obiectivele avute în vedere de Cabinetul Veștea în programul de guvernare pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'.
Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică. Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibi
Program de guvernare/Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi
Reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Consilii de Administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare, publicat duminică sear
Program de guvernare/Protejarea puterii de cumpărare a populației și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026, printre obiectivele principale la Muncă
Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul 'Muncă, familie, tineret și solidaritate socială'. Documentul mai
Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody's și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de timp de maximum un an, se arată în programul de guvernare propus
Program de guvernare/Ministerul Finanțelor își va întări rolul de centru de analiză, fundamentare și coordonare a politicilor fiscal-bugetare
Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române, printr-o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuțiilor între nivelul central, regional și teritorial și îmbunătățirea coordonării instituționale reprezintă unul dintre obiectivele avute &
Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi - țintele pentru MIPE
Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcție de spațiul fiscal disponibil și de capacitatea de creștere a gradului de îndatorare, dar mai ales finalizarea responsabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor rămase, sunt obiectivele generale cuprinse
Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
Deficitul bugetar cash trebuie redus la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea la capitolul Finanțe. 'România a pornit d
Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române, dar și continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al acestei companii de stat sunt două dintre țintele cuprinse în programul de guvernare făcut public duminică seara de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea și echipa sa. De asemenea, se propune &i
Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, atingerea mediei UE în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului, precum și reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie, sunt câteva dintre obiectivele cuprinse în programul de gu














