Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 1,81% din Produsul Intern Brut (PIB), după patru luni din acest an, în creştere semnificativă faţă de primele trei luni, când execuţia bugetară s-a încheiat cu un deficit de 1,28% din PIB.

Potrivit datelor transmise joi de Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 20,70 miliarde de lei (1,81% din PIB) în scădere, faţă de deficitul de 26,82 miliarde de lei (2,54% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.

După primul trimestru din 2021, deficitul bugetar a fost de 14,63 miliarde de lei (1,28% din PIB).

"Sume în valoare de 8,08 miliarde de lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Astfel, în perioada ianuarie-aprilie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 3,17 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 4,91 miliarde de lei", precizează sursa citată.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 118,39 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile au urcat la 139,09 miliarde de lei, un avans de 11,3% în termeni nominali comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe partea de venituri, Ministerul Finanţelor explică că majorarea sumelor încasate se datorează atât efectului de bază redus aferent perioadei martie-aprilie a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale), cât şi recuperării parţiale a unor categorii de venituri.

Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive, cele mai pronunţate remarcându-se în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitelor pe proprietate.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 41,10 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2021, în creştere cu 13,4% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din martie - aprilie 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţiile aferente anului trecut.

Încasările nete din TVA au înregistrat 22,53 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, în creştere cu 41,3% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 9,10 miliarde de lei în perioada analizată, nivel similar celui înregistrat în ianuarie - aprilie 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă a lunilor martie - aprilie 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA şi accelerarea rambursărilor de TVA, pentru a asigura companiilor un nivel suplimentar de lichiditate pe perioada crizei, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020.

Veniturile din accize au însumat 11,47 miliarde de lei, în creştere cu 13% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au avansat cu 12,5%, (an/an), susţinute de majorarea accizei la ţigarete cu 8,4%. În acelaşi timp, încasările din accizele pentru produse energetice s-au redresat (+13,2% în primele patru luni), pe fondul accelerării semnificative din luna aprilie (+74,3% an/an), în condiţiile bazei reduse din anul anterior şi normalizării consumului de carburanţi.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 9,04 miliarde de lei în perioada ianuarie - aprilie 2021, consemnând o creştere de 15,2% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+48,2%), Declaraţia unică (+26,6%), respectiv impozitul pe dividende (+16,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 12% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 5,5%, ca urmare a accelerării consemnate în martie - aprilie (în condiţiile bazei reduse de anul trecut).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,62 miliarde de lei în primele patru luni ale anului, în creştere cu 18% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici, cu o dinamică pozitivă de 23,3% (an/an) .

Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat 4,50 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2021, nivel aproape dublu faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia se datorează atât efectului de bază, ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât şi unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021, precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile nefiscale au însumat 8,13 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 10,5% (an/an), determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,24 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2021, în creştere cu 39,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe partea de cheltuieli, dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii pe primele 4 luni (31,8% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creştere (an/an).

Se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 4 luni an/an comparativ cu evoluţia din primul trimestru an/an, subliniază ministerul de resort.

Cheltuielile de personal au însumat 37,08 miliarde de lei, în creştere cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 54,19 milioane de lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1,017 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 17,50 miliarde de kei, în creştere cu 4,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 6,7% faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 2,14 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 50,65 miliarde de lei, în creştere cu 15,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% faţă de cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii aprilie, s-au plătit pe măsuri active 944,95 milioane de lei, respectiv 442,83 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 132,98 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 160,26 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 27,93 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 200,96 milioane de lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii aprilie plăţile au fost de 1,334 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,1 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 1,94 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,14 miliarde de lei, cu 32,3% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13,13 miliarde de lei, în creştere cu 31,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 9,96 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,3% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele patru luni ale anului 2021.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 151,62 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)