Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului din România vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, în condiţiile în care cele peste 6.000 de firme care activează în sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, arată o analiză de profil.

Comparativ cu anul trecut, creşterea afacerilor pe acest segment este de peste 100 de milioane de euro.

Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 de miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), în creştere cu 800 de milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010. Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 de milioane de lei, în 2010, la 678,1 de milioane de lei în 2018.

"O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia ,,aurului verde'', cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)", se arată în comunicatul Frames remis marţi AGERPRES.

Potrivit analiştilor companiei de consultanţă, anul 2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. "Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 de miliarde de euro'', afirmă analiştii companiei.

Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 de miliarde de lei şi un profit cumulat de 320,8 de milioane de lei.

Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 de miliarde de lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 de milioane de lei.

"După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor'', a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 de miliarde de lei (374 de milioane de euro) şi un profit de 34,5 de milioane de lei (7,23 de milioane de euro). Compania austriacă angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde'' al României în 2018 se află Kostamonu România SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 de milioane de lei (160,3 de milioane de euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 de milioane de lei (41 de milioane de euro).

"Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan'', precizează reprezentanţii Frames.

Pe de altă parte, dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn iar din această cantitate doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

"Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale'', arată analiza Frames.

Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie puse în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu.

"Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire'', arată analiza.

Analiştii subliniază, însă, că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri.

"Dincolo de cazurile prezentate de mass-media, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile'', arată analiza.

Potrivit experţilor, trebuie făcută o diferenţă clară între cei care exploatează legal pădurile din România şi cei care o fac ilegal.

"Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie"', se mai spune în analiza Frames.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului. Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)