Mai mult de jumătate dintre cetăţenii europeni se consideră neinformaţi în materie de ameninţări digitale, 70% dintre întreprinderi au cunoştinţe minime privind aceste riscuri, iar 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puţin un incident de securitate cibernetică, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

"În Europa, peste 50% dintre cetăţeni se consideră neinformaţi în materie de ameninţări digitale, 70% dintre întreprinderi au cunoştinţe minime privind aceste riscuri, iar 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puţin un incident de securitate cibernetică, în anul 2018. În condiţiile în care detectarea unei breşe de securitate cibernetică poate dura şi şase luni, date fiind perspectiva de avea un cost global al plăţilor online de 6 trilioane de dolari în 2021 şi apariţia de noi sisteme atacate, ne confruntăm cu o vulnerabilitate. În România, s-au făcut paşi importanţi pentru aplicarea prevederilor europene. De asemenea, depunem eforturi pentru îmbunătăţirea educaţiei digitale în domeniul securităţii informaţiilor. Cu pierderi ale economiei globale de 400 de miliarde de euro din atacuri cibernetice în toate sectoarele industriale, cu o perspectivă a pieţei globale de securitate cibernetică de a depăşi 250 de miliarde de dolari, în 2023, cu două treimi din companiile de la nivel global identificând deficit de expertiză şi cu circa 3 milioane de posturi încă neocupate în domeniu, la nivel global, este nevoie de o cooperare între mediul public şi privat pentru a încuraja creşterea expertizei în acest domeniu şi a asigura astfel securitatea personală a mediului de afaceri şi cea naţională", a spus Petrescu.

Ministrul Comunicaţiilor a menţionat, totodată, că autorităţile continuă să investească resurse semnificative în creşterea nivelului de cunoştinţe, a pregătirii şi capacităţii preventive, precum şi a capabilităţilor de răspuns la atacurile cibernetice.

"În acest an, s-a dublat numărul de incidente semnalate la numărul unic 1911, faţă de anul anterior. Am reuşit, astfel, să dăm nişte semnale din timp unor agenţii, ministere, organizaţii care, întâmplător se aflau pe harta celor care intenţionau să ne atace societatea digitală pe care, încet dar sigur, o construim. 87% din totalul alertelor procesate pe CERT-RO la numărul unic 1911, funcţional din luna mai 2019, au făcut referire la sistemele informative vulnerabile compromise sau infectate cu diferite variante de malware, situaţie influenţată şi de nivelul abilităţilor digitale individuale care demonstrează că mai avem un drum semnificativ de parcurs pentru a crea competenţele digitale de a reduce decalajul digital, a asigura managementul riscurilor digitale şi a da securităţii cibernetice prioritatea cuvenită la nivelul factorilor decizionali din mediul de afaceri, precum şi din cel guvernamental. Guvernul României, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cât şi prin alte instituţii, investeşte resurse semnificative în creşterea nivelului de cunoştinţe, a pregătirii şi capacităţii preventive, precum şi a capabilităţilor de răspuns la atacurile cibernetice", a subliniat oficialul.

Acesta a adăugat că România a accelerat diplomaţia cibernetică prin semnarea, în 2019, de Memorandumuri de Înţelegere cu state precum Israel, Polonia şi SUA privind securitatea cibernetică a reţelelor şi infrastructurilor hardware, software, reţele şi sisteme de comunicaţii, inclusiv 5G, dar şi pentru promovarea unui spaţiu cibernetic sigur şi de încredere pentru instituţii guvernamentale, firme, persoane fizice, reţele şi infrastructuri critice, în condiţiile unei reglementări moderne a sectorului.

Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) organizează, în perioada 7 - 8 octombrie, cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei Internaţionale Anuale, sub titlul "Noile provocări globale în domeniul securităţii cibernetice".

În cadrul celor două zile ale conferinţei vor fi abordate subiecte de interes, precum securitatea reţelei 5G, cybercrime, educaţie şi conştientizare, implementarea Directivei NIS (Networking Information Security, n.r.), Inteligenţă Artificială şi Cercetare&Dezvoltare în securitate cibernetică. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editori online: Anda Badea, Gabriela Badea)