Autorităţile vor pune pune la dispoziţia fermierilor, anul viitor, sisteme de irigaţii pe aproape 1,6 milioane de hectare şi 2.200 kilometri de canale cu apă, după reabilitarea făcută în acest an de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), a declarat Florin Barbu, directorul general al instituţiei, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a vorbit despre reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, noua strategie din acest domeniu, care prevede finalizarea a 50 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, despre lucrările făcute până în prezent, dar şi despre interesul fermierilor de a-şi iriga culturile agricole, în condiţiile în care statul asigură apă gratuită pe canale şi cea mai ieftină energie de pe piaţă.

Barbu a mai spus că Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare face demersuri pentru a deveni eligibilă să atragă fonduri europene pe noul PNDR - Programul Naţional Strategic 2021-2027 - în vederea reabilitării amenajărilor de desecare din România.

AGERPRES: În ce stadiu se află programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii? Ce s-a făcut concret până în prezent şi ce suprafeţe pot fi irigate în urma investiţiilor realizate?
Florin Barbu: Programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii prevede 2 milioane de hectare. Noi avem în prezent aproape 58 de amenajări pe care sunt şantiere deschise pentru 1,4 milioane de hectare. În noiembrie deschidem încă 22 de şantiere pentru a acoperi diferenţa de 600.000 de hectare pentru reabilitarea celor 2 milioane de hectare din programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. În anul 2019 au avut puse la dispoziţia fermierilor 1,4 milioane de hectare şi 2.000 de kilometri de canale. După reabilitarea care s-a efectuat în acest an vom putea pune la dispoziţie pentru anul 2020 aproape 1,6 milioane de hectare şi 2.200 kilometri de canale cu apă.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi spus că aveţi 58 de amenajări de irigaţii unde aţi efectuat lucrări de reabilitare, câte sunt finalizate efectiv?
Florin Barbu: În momentul de faţă sunt 11 amenajări finalizate, din care pe 7 dintre ele s-au pus procese verbale de recepţie, iar 4 urmează să le recepţionăm, între 31 noiembrie şi 15 decembrie. Asta înseamnă că este reabilitată integral infrastructura de irigaţii pe aproape 500.000 de hectare. Vorbim de staţia de pompare Spiru Haret, care are în spate 200.000 de hectare pe Brăila, dar sunt finalizate şi în zona Olt, Bucşani - Cioroiu, Stoeneşti-Vişina şi terasa Caracal. De asemenea, avem finalizată la Constanţa amenajarea Carasu-Galeşu, am mai avut recepţie la Hunedoara pe Ostrov- Clopotiva şi urmează să punem în procesul verbal de recepţie Stânca-Costeşti pe Botoşani, zonă unde avem şi amenajarea Manoleasa. Aceste staţii au fost puse în funcţiune după 20 de ani în care nu au funcţionat. Am finalizat şi la Cluj amenajarea Mihai Viteazu, unde, la fel, de 15 ani nu s-a mai irigat, iar anul acesta vom avea şi pe zona Arad, amenajarea Păuliş, unde lucrările sunt aproape 90% finalizate, iar pe 20 octombrie ar trebui să punem proces verbal de recepţie şi să asigurăm apa pe 18 kilometri de canal. Suntem în grafic cu lucrările, conform programului, nu avem întârzieri.

AGERPRES: Aveţi asigurate resursele financiare pentru toate aceste investiţii?
Florin Barbu: Pentru anul acesta bugetul a fost asigurat. La rectificarea bugetară am primit o suplimentare de aproape 120 de milioane de lei la investiţii pentru irigaţii. Sunt acoperite costurile pentru toate amenajările.

AGERPRES: Ce suprafeţe de teren au fost irigate în acest an, în ce zone agricole şi ce culturi? A existat mai mult interes din partea fermierilor decât anul trecut?
Florin Barbu: Anul acesta au fost contractate aproape un milion de hectare, din cele 1,4 milioane de hectare puse la dispoziţia fermierilor şi au fost irigate până în prezent (23 septembrie) 660.000 de hectare şi avem 1.500 de kilometri de canal plin cu apă, dar sperăm să creştem cu încă 120.000 de hectare până la sfârşitul lunii noiembrie, pentru că întotdeauna aşa s-a întâmplat în perioada de toamnă, se cere apă pentru aprovizionare, pentru a putea însămânţa, adică prima apă pentru răsărire la rapiţă. În 2019, cea mai mare suprafaţă - de 250.766 hectare - a fost irigată în judeţul Brăila, din care 123.805 hectar cu porumb, 52.309 ha cu soia, iar cu grâu - 28.857 hectare. De asemenea, 82.675 hectare cu culturi agricole au fost irigate în judeţul Ialomiţa, cele mai mari suprafeţe fiind cele cultivate cu porumb - 32.538 ha, soia - 14.583 ha şi orez -14.044 ha. În top 5 judeţe în care fermierii au irigat cel mai mult anul acesta se află şi Dolj (70.925 ha), Galaţi (53.549 ha), Tulcea (31.745 ha), şi aici suprafeţele cultivate cu porumb ocupă primul loc. Anul trecut suprafaţa irigată a fost de 622.000 hectare.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce i-a împiedicat pe fermieri să irige o suprafaţă mai mare de teren, având în vedere că aveau la dispoziţie infrastructura principală, aşa cum ne-aţi spus, pentru 1,4 milioane hectare. A contribuit şi vremea ploioasă din primăvară şi chiar de la începutul verii?
Florin Barbu: Nu numai de la vremea nefavorabilă, ci şi pentru că majoritatea Organizaţiilor de Udători sunt în reabilitare pe infrastructura secundară de irigaţii pe măsura 4.3 din PNDR. Noi am avut proiecte de aproape 320 de milioane de euro aprobate şi cele din 2017 sunt în lucru, iar cele din 2018 - 200 de milioane de euro - încep anul acesta şi anul următor. Până în 2021 ei trebuie să le finalizeze. Acesta a fost motivul principal pentru care nu s-a irigat, deoarece sunt în reabilitare cu infrastructura secundară de irigaţii. De asemenea, pe lângă acestea, am schimbat în PNDR pentru a putea să îşi ia şi echipamentele de irigat, astfel încât să închidem acest ciclu: infrastructura principală, infrastructura secundară şi echipamente de irigaţii.

AGERPRES: Cât de scump este pentru un fermier să irige în prezent, în condiţiile în care au avut şi anul acesta apă gratuită pe canale şi energie mai ieftină?
Florin Barbu: Vă dau un exemplu, am făcut o analiză pe anul 2018, din producţia realizată din irigat costul apei pe care am oferit-o gratuit a fost 3% şi statul a câştigat practic 16% prin impozitare. Dacă facem un calcul la 500 de hectare de porumb care s-au irigat în 2018, s-a scos undeva o medie de 14 tone/hectar, iar cu un cost de 0,6%, asta înseamnă o producţie realizată de 893 de milioane de euro. Statul a câştigat aproape 170 de milioane de euro prin impozitarea producţiei şi am cheltuit aproape 2,8 milioane de euro. Putem spune că prin acest program prin care s-a acordare apă gratuită pe canale, statul a câştigat foarte mult. Dar şi fermierii au câştigat, pentru că au făcut producţii foarte mari şi beneficiile se văd prin investiţiile făcute în ferme. Legat de energia utilizată pentru irigaţii, procedura de achiziţie noi o facem prin Bursa Română de Mărfuri, avem cea mai ieftină energie contractată - 174 de lei megawatt-ul. Avem un contract pe un an cu o prelungire de patru luni din anul următor la acest preţ. Este cel mai bun preţ de pe piaţă, având în vedere că un megawatt este aproape 300 de lei.

AGERPRES: Ce sume au fost atrase până în prezent prin PNDR 2020 pentru infrastructura secundară de irigaţii?
Florin Barbu: Aproape toţi banii alocaţi, 320 de milioane de euro, au fost atraşi, sunt în reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii şi vrem ca la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie să mai deschidem o sesiune, pentru că mai avem o rămăşiţă de 60 de milioane de euro tot pe infrastructura secundară - reabilitare şi echipamente de irigat.
Numai anul acesta am avizat 200 de proiecte pe aproape 200 de milioane euro. Am înţeles că s-au semnat contractele de finanţare de către AFIR, în proporţie de 70% - 80%, sunt deja puse în Sistemul de Achiziţii Publice şi vor fi licitate. Cred că în primăvară va începe şi tranşa din 2018 şi 2019 pe cele 200 de milioane euro. Pot să vă mai spun că, din 2016, ANIF a organizat aproape 200 de licitaţii, care sunt toate încheiate cu contracte şi nu a avut probleme din punct de vedere al legislaţiei. Nu am avut nicio contestaţie către CNSC, sau alte instituţii, instanţe, Tribunal, Judecătorie, Curte de Apel.

AGERPRES: ANIF nu se ocupă doar de infrastructura de irigaţii ci şi de cea de desecare. Ce s-a făcut pe acest segment în ultimii ani?
Florin Barbu: ANIF avea în patrimoniu aproape 3 milioane de hectare cu amenajări de desecare, 1,5 milioane hectare pentru evacuarea apei prin pompare şi circa 1,5 milioane de hectare pentru evacuarea apei gravitaţional. Din cele 700 de staţii care se aflau pe cele 1,5 milioane ha cu evacuare prin pompare funcţionau, în 2014, aproape 110 staţii. În momentul de faţă funcţionează aproape 600. Deci am pus în funcţiune 500 de staţii de desecare. În noiembrie şi decembrie 2015 a fost cel mai greu an pe partea de desecare, pentru că am fost obligaţi de condiţiile meteo nefavorabile şi de excesul de umiditate să punem în funcţiune 580 de staţii. Practic, dacă nu aveam acum cele 580 de staţii, erau probleme cu toate culturile. Dacă staţiile de pe cele 3 milioane de hectare cu amenajări de desecare nu ar fi puse în funcţiune, s-ar pierde producţiile agricole pe cele 3 milioane de hectare pe care trebuie să le irigăm în România. Ele nu sunt în comun, sunt separate, dar am intervenit foarte mult. Avem 1.400 de kilometri de canale de desecare pe care, în ultimii 3 ani, le-am reprofilat, adică le-am adus la starea iniţială de funcţionare, plus încă 500 de staţii puse în funcţiune pe partea de desecare. Şi aici avem fonduri suficiente asigurate de la bugetul de stat.

Mai nou, împreună cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, vrem să creăm un program prin care ANIF să facă o expertiză asupra amenajărilor de desecare din România, astfel încât în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021 - 2027, să devină instituţie eligibilă în noul PNDR, pe o sumă pe care noi considerăm că am putea salva aproape două milioane de hectare şi am putea investi aproape 500 de milioane euro. Adică să depunem proiecte ANIF către AFIR pentru reabilitarea infrastructurii de desecare prin noul PNDR.

AGERPRES: Acceptă Comisia Europeană o astfel de măsură în Planul Naţional Strategic 2021-2027? Nu poate fi considerat ajutor de stat?
Florin Barbu: Acum scriem măsura şi eu cred că o acceptă. Nu este ajutor de stat întrucât pe lângă terenurile agricole, ea are impact şi asupra terenului intravilan, inclusiv asupra terenurilor cu construcţii şi case. Practic, aceste amenajări de desecare ale noastre nu deservesc numai terenurile agricole, deservesc şi intravilanul localităţii şi al caselor, deci este o parte socială care nu intră pe ajutor de stat şi poate să fie finanţată prin noul PNDR (Planul Naţional Strategic n.r.) pentru investiţii.

AGERPRES: Ministerul Agriculturii a publicat pe site o nouă strategie de reabilitare şi extindere a infrastructurii de irigaţii. Ne puteţi oferi detalii despre acest proiect?
Florin Barbu: În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pe lângă cele două milioane de hectare, noi vrem să extindem suprafaţa irigabilă la aproape 3 milioane hectare. În strategie sunt cuprinse şi suntem în faza de expertiză şi urmează să punem în SEAP, proiectul tehnic pentru Canalul Siret-Bărăgan, primii 14,5 kilometri din Canalul Siret - Bărăgan. Aşa cum am spus, sunt convins că vom finaliza proiectarea, inclusiv licitaţia pentru construcţii montaj, astfel încât pe 30 martie 2020 lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să înceapă. Sunt deja avansate discuţiile cu Unităţile Administrativ Teritoriale şi cu fermierii din zonă, am identificat ploturile pe care se vor constitui organizaţiile de udători, care vor iriga cu costuri minime ştiind că irigatul din acest canal Siret - Bărăgan se va face gravitaţional, fără costuri energetice. În al doilea rând, cel mai important, aproape 200.000 de hectare de pe cele 300.000 pe care se constituie organizaţii, asta înseamnă aproape 500.000 de hectare, vor fi amenajări existente ale noastre pe care le vom lega gravitaţional şi nu le vom mai pompa apă de la Dunăre. Practic, le vom da apă din Siret-Bărăgan. 200.000 de hectare sunt amenajări făcute trebuie doar priză de alimentare. Sunt costuri foarte mici şi le vom pune în funcţiune.

AGERPRES: Ce alte noutăţi mai cuprinde strategia în afară de Canalul Siret-Bărăgan?
Florin Barbu: Vor mai fi încă 400.000 - 500.000 de hectare din amenajările locale, practic din lacuri. La fel, am discutat cu directorul general de la AFIR, ca prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 să nu mai fie trecută decât reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, astfel încât fermierii, organizaţiile de udători care se înfiinţează pe aceste amenajări locale, să beneficieze practic de extindere. Sunt aproape 550 de organizaţii de udători care deja pe programele anterioare, PNDR 2013 şi PNDR 2020, au reabilitat infrastructura, sunt în proces de reabilitare a infrastructurii secundare de irigaţii, iar diferenţa de bani pe noul program să o folosim pentru extindere din lacuri, din râuri. Practic, din zona aceasta de lacuri vrem să facem zonă de irigat gravitaţional. Aceasta este ideea principală.

AGERPRES: Care ar fi costurile pentru aceste amenajări locale care vor deservi 500.000 de hectare şi în ce perioadă de timp estimaţi că vor putea fi realizate?
Florin Barbu: Ar fi nevoie de aproape de 500 milioane euro ca să creezi o infrastructură secundară de irigaţii pentru 500.000 de hectare. Din 2021, dacă se deschide programul şi se pot aplica proiecte, reabilitarea durează undeva la maximum trei ani. Evident dacă te implici şi dacă sunt sume alocate, dar eu nu cred că poate cineva să-şi permită să taie programul acesta de apă gratuită întrucât aduce un beneficiu extraordinar atât statului, cât şi fermierilor.

AGERPRES: Revenind la Canalul Siret-Bărăgan, ce suprafaţă se irigă în acest moment din Canal şi la cât s-ar ajunge după finalizarea investiţiei?
Florin Barbu: Anul trecut noi am pus în funcţiune pentru prima oară o staţie de pompare din cei 5,5 kilometri ai Canalului, se numeşte staţia Haret, cu alimentare din priza din Canalul Siret-Bărăgan. În momentul de faţă se irigă 600 de hectare din staţia de la Haret, din 2.000 de hectare cât ar putea deservi şi avem şi o extindere până la 3.000 de hectare pe zona Vrancea, tot pe această staţie. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a preluat 50 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, pe care trebuie să-i facem. În 2023, cei 50 de kilometri, dacă vor fi alocate toate sumele din punct de vedere tehnic şi al lucrărilor şi al infrastructurii vor fi finalizate. Pentru diferenţa de amenajare, până la 149 de kilometri, Guvernul vrea să facă un parteneriat public-privat. Aceasta a fost ultima discuţie.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cu ce partener şi din ce ţară s-au purtat discuţii pentru un astfel de parteneriat?
Florin Barbu: Nu ştiu să vă spun. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu a participat la discuţiile privind parteneriatul public-privat. Noi ne-am asumat cei 50 de kilometri pe care până în 2023 vrem să-i facem, iar prin parteneriat public-privat, diferenţa de la kilometrul 50 până la 149.

AGERPRES: Ce costuri implică cei 149 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan? Estimările anterioare erau undeva la trei miliarde de euro.
Florin Barbu: Primii 14,5 kilometri înseamnă o sumă de aproape 120 milioane euro, iar pentru realizarea întregului Canal Siret- Bărăgan, pentru sistemele de irigaţii, dar şi pentru a fi folosit pentru irigaţii, cred că un miliard de euro este de ajuns.

AGERPRES: Aţi făcut anumite modificări la legea Legea îmbunătăţirilor funciare pentru un acces mai rapid la infrastructura secundară de irigaţii. Despre ce este vorba?
Florin Barbu: Până să modificăm în Parlament Legea 138/2004, infrastructura secundară de irigaţii se dădea prin Hotărâre de Guvern. Se întârzia foarte mult cu avizarea din partea ministerelor şi astfel ANIF a venit cu propunerea ca această infrastructură secundară de irigaţii să se dea organizaţiilor care sunt de neutilitate publică în patrimoniu şi în proprietatea acestor organizaţii, dar cu anumite condiţii, cu obligaţii. Astfel, 120 de organizaţii au fost înfiinţate în şase luni, în timp ce atunci când lucram cu Hotărâre de Guvern am avut 20 - 30 de organizaţii în doi ani. În total, avem acum aproape 580 de organizaţii de udători.

AGERPRES: Ce sancţiuni primesc Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate la preluarea în proprietate a infrastructurii secundare de irigaţii?
Florin Barbu: Le retragem dreptul de proprietate. Vom face o comisie mixtă de la noi şi de la Ministerul Agriculturii şi în cazul în care nu-şi îndeplinesc obligaţiile pe care le au prin protocol le retragem dreptul de utilitate publică şi practic de proprietate şi le introducem în patrimoniul ANIF. De asemenea, încerc să mai conving încă o dată comisia ca acele staţii ale ANIF care se află în privat şi nu se pot constitui organizaţii de udători, din diverse motive, să facem la fel ca pe desecare, adică să fim eligibili ca instituţie, să reabilităm aceste staţii de punere sub presiune tot prin viitorul PNDR 2021-2027.

AGERPRES: V-aţi angajat în proiecte ambiţioase, dar aveţi şi cu cine să le faceţi?
Florin Barbu: În 2014, când am venit la ANIF aveam 1.500 de angajaţi. În 2011 a fost Ordonanţa 82, prin care din 5.000 de oameni care erau aici, 80% pe staţiile de irigaţii şi de desecare au fost daţi afară şi au fost înlocuiţi cu firmele de pază. Din 2014 am făcut o analiză economico-financiară asupra bugetului şi am constatat că toate costurile cu paza sunt mai mari decât dacă am avea noi muncitori pe staţiile de irigaţii şi desecare, angajaţi proprii. Am făcut acte normative, două ordonanţe de urgenţă şi o lege, prin care am scos firmele de pază de pe staţiile de punere sub presiune şi staţiile de bază de irigaţii şi desecare şi am angajat personal propriu. Am făcut o economie de aproape 5 milioane euro la bugetul ANIF şi am reuşit să angajăm până acum 2.100 de oameni. În momentul de faţă suntem la 3.600 de oameni. Mai avem nevoie de 500 de oameni, sunt sincer, nu vreau să exagerez să angajăm foarte mulţi oameni. Cam atâţia ne-ar mai trebui pe staţiile de irigaţii şi de desecare pe care le punem în funcţiune.

AGERPRES: Aveţi de unde să luaţi această forţă de muncă?
Florin Barbu: Da, forţă de muncă este. Acei specialişti, cei care au fost daţi afară în 2011 unii aveau vârsta de 30 de ani. Şi sunt pregătiţi pe parte electrică, parte de electromecanică, de mecanică. Adică pe toţi cei 2.000 de angajaţi care practic în 2011 au fost eliberaţi noi i-am preluat acum. Solicitările sunt foarte mari la noi pentru angajări, pe staţiile de irigaţii şi desecare. Se depun în teritoriu, în fiecare filială judeţeană, foarte multe CV-uri de la oamenii care au lucrat în sistem.

AGERPRES: Cum stă ANIF din punct de vedere financiar?
Florin Barbu: ANIF a cunoscut o creştere şi vă dau un exemplu: dacă în 2015 aveam un buget de 200 de milioane de lei, în momentul de faţă avem 800 de milioane de lei. Sunt bani suficienţi în momentul de faţă. Suntem foarte mulţumiţi şi sperăm ca anul viitor suma să se dubleze la 1,6 miliarde de lei. Ştiţi că suntem singura instituţie publică din România la care Programul Naţional de Reabilitarea Infrastructurii principală de irigaţii este transpus în lege, cu sumă cu tot, şi practic Ministerul de Finanţe este obligat să aloce aceste sume în fiecare an. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)