Mînzatu: România a investit din bani europeni aproape 900 de milioane de euro în domeniul sănătăţii
România a investit aproape 900 de milioane de euro fonduri europene în domeniul sănătăţii, din care 88 de milioane de euro s-au îndreptat către instruirea personalului medical, iar cu 263 de milioane de euro s-au finanţat programe de screening, analize şi testări gratuite, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la un eveniment de specialitate.
"Investim astăzi 350 de milioane de euro din POCU pe de o parte în programele de instruire - aproape 88 de milioane de euro investim în programe de instruire şi 263 de milioane de euro contracte de finanţare pe zona de screening medical, de analize, testări gratuite, diagnostic precoce, tratament precoce. Nu este o sumă mică. Dacă alăturăm şi faptul că investim în partea de infrastructură din unităţi primiri urgenţe şi ambulatorii şi partea de eficienţă energetică a clădirilor spitaliceşti - avem şi acolo vreo 400-450 de milioane de euro din Programul Operaţional Regional -, iată că ne ducem la un 900 de milioane de euro investiţii astăzi în ceea ce înseamnă sistemul medical din banii europeni. Şi nu includem aici tema recurentă a spitalelor regionale. Ne apropiem, deci, de un miliard de euro", a spus Roxana Mînzatu, la evenimentul de promovare "Investiţii în domeniul sănătăţii prin Programul Operaţional Capital Uman".
În plus, Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman a aprobat, joi, proiectul de formare a personalului pentru situaţii de urgenţă, cu o valoare de peste 10 milioane de euro, şi care vizează aproape 9.000 de specialişti care activează în acest domeniu.
"Mă bucur şi consider extrem de înţelept că pe exerciţiul actual, 2014-2020, actualul Program Operaţional Capital Uman care se alimentează din Fondul Social European reuşeşte să investească, cu mult curaj, mult mai mulţi bani decât în trecut pe sănătate, pe această componentă de screeninguri şi de formare. Este extrem de important că am trecut la acest nivel şi vreau să dau mesajul că şi pentru perioada de programare 2021-2027, unde avem negocieri informale deocamdată cu Comisia Europeană, echipa României argumentează şi susţine foarte, foarte ferm continuarea finanţării cu prioritate a sănătăţii pe programele viitoare. Vreau să ştiţi asta şi ne dorim şi mai mulţi bani şi ne dorim să fie programele foarte, foarte bine ţintite", a precizat ea.
Ministrul a amintit că România beneficiază de o propunere de buget de 30,6 miliarde de euro pentru perioada de programare 2021-2027, creşterea cea mai semnificativă fiind pe componenta Fondului Social European, unde ne îndreptăm spre un 7-8 miliarde de euro, însă vor fi sume mai mari şi pentru partea de cercetare. FSE finanţează inclusiv screeningurile şi formarea profesională a medicilor şi a asistentelor, a precizat ea.
"Negocierile sunt pornite informal. România beneficiază de o propunere de 30,6 miliarde de euro buget pentru 2021-2027, aşa cum s-a exprimat Comisia Europeană în mai 2018. Sigur, aceasta este o propunere de buget la nivel european. Bugetul UE şi regulamentele care stabilesc cheltuielile eligibile şi toată eligibilitatea investiţiilor nu sunt încă agreate, dar, informal, din mai anul acesta, au început negocierile între România şi serviciile Comisiei Europene. Discutăm inclusiv pe partea de sănătate, despre ce ne dorim să finanţăm din programele care se vor sau din bugetarea 2021-2027. Vă asigur că am pus în toate materialele propunerile şi discuţiile noastre - şi la nivel înalt şi la nivel tehnic - continuarea programelor de screening, continuarea programelor de formare, continuarea finanţării infrastructurii medicale, atât la nivelul asistenţei medicale primare, dar şi pentru spitalele regionale", a afirmat Mînzatu.
Potrivit şefului de la Fonduri Europene, România ar putea beneficia de fonduri mărite şi pentru zona de cercetare.
"Şi pe zona de cercetare cred că vom avea resurse financiare mărite. Cercetarea medicală este importantă, poate să însemne nu doar terapii - şi terapii inovative de care să beneficieze pacienţii -, dar şi dotare în centrele şi în spitalele şi institutele care fac cercetare. Vom avea resurse mărite pe zona de research. Este important să programăm bine banii aceştia inclusiv cu focus pe sănătate care e un domeniu prioritar pentru România", a spus ea.
Roxana Mînzatu a subliniat că România se străduieşte să obţină de la structurile europene aprobarea de a cheltui mai mult din Fondul Social European pentru partea de infrastructură, respectiv pentru clădiri, dotări şi echipamente, în condiţiile în care acum are voie să aloce pentru aceste lucruri doar 10% dintr-un proiect, restul mergând spre salarii, expertize şi alte servicii.
"Vreau să mai ştiţi că ne străduim - sigur aici este mai degrabă o negociere politică - pe zona de conţinut a regulamentului care stabileşte cum să cheltuim viitorul Fond Social European, să facem cât putem de mult lobby la nivelul structurilor europene astfel încât să putem cheltui mai mult din FSE pe partea de infrastructură, pentru aceste cheltuieli fizice - clădiri, dotări, echipamente. Ştiţi bine că în prezent avem 10% dreptul să cheltuim dintr-un proiect pe partea de dotări, restul sunt costuri cu salarii, expertize, alte tipuri de servicii. Nu putem să investim în dotări, ori noi, ca ţară, cred că avem acest interes să investim în infrastructurile sociale, în ceea ce înseamnă partea de investiţii fizică, materială, concretă. Şi, atunci, ne străduim în negocierile care au loc la nivel european să susţinem şi acest punct de vedere: să putem cheltui mai mult din FSE pe zona de infrastructură efectivă. Nu de alta, dar din cei 30,6 miliarde de euro despre care v-am spus că vom beneficia ca şi alocare naţională creşterea cea mai semnificativă este exact pe componenta Fondului Social European care fnanţează inclusiv screeningurile şi zona de formare a medicilor şi asistentelor. Ne îndreptăm spre un 7-8 miliarde de euro. Este o creştere semnificativă faţă de ce avem acum şi ne dorim să putem să folosim banii aceştia în proiecte exact acolo unde avem nevoie. Nu că nu este important să folosim şi decontarea serviciilor şi salariilor şi studiilor şi metodologiilor, dar e bine să crească acest prag în care putem să investim în dotări, în clădiri, în echipamente efectiv acolo unde va fi nevoie", a arătat Mînzatu.
Ministrul a dorit să transmită şi un mesaj, şi anume că România vrea să investească înţelept banii europeni din Fondul Social European în viitoarea programare 2021-2027.
"Mesajul pe care doresc să îl dau este: ''Vrem să investim aceşti bani europeni din FSE, bani care vor fi mai mulţi în perioada viitoare de programare înţelept, atât pentru a asigura accesul egal la servicii medicale sau acces sporit la serviciile medicale pentru populaţia săracă, pentru cei aflaţi în zone marginalizate - şi sunt mulţi, avem această nevoie - dar în egală măsură nu vrem să restricţionăm procesul pentru tot ce înseamnă populaţia activă, forţa de muncă a României care, înainte de toate, pentru a ne ajuta să fim competitivi ca ţară trebuie să fie sănătoasă", a încheiat ea.
Ministerul Fondurilor Europene a organizat joi evenimentul de promovare "Investiţii în domeniul sănătăţii prin Programul Operaţional Capital Uman", prin care Direcţia de Comunicare a MFE urmăreşte mai buna promovare a oportunităţilor de finanţare disponibile prin programele operaţionale gestionate de instituţie.AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parcul de tractoare și mașini agricole al României depășea 564.000 de unități, la finele lui 2024
Parcul de tractoare și mașini agricole, pe ansamblul agriculturii, se situa la sfârșitul anului 2024 la 564.088 de unități, fiind deținut aproape în totalitate de sectorul privat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Din totalul parcului, 251.727 erau tractoare; 162.640 erau pluguri pentru tractor; 26.471 - c
Daraban (CCIR): Stocarea energiei, un domeniu în care România este interesată activ să colaboreze cu partenerii chinezi
Prețurile ridicate la energie în Europa creează oportunități reale pentru tehnologii noi, inclusiv de stocare a energiei, un domeniu în care România este interesată activ să colaboreze cu partenerii chinezi, a transmis, luni, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, oficialilor chinezi cu care a avut înt&acir
CNAIR lansează un concurs de idei și creativitate pentru creșterea siguranței rutiere prin informarea și educarea elevilor
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere lansează luni concursul de idei și creativitate organizat în cadrul proiectului pilot: 'Campanie națională de creștere a siguranței rutiere prin informarea și educarea elevilor din județele tranzitate de DN 1 și DN 2 pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR'. Cu ocazia Zilei In
Pîslaru: Unele grile din proiectul legii salarizării nu sunt așezate corect; vom corecta ceea ce poate fi corectat
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că primele consultări privind noua lege a salarizării unitare au scos la iveală probleme reale în proiectul aflat în dezbatere, inclusiv grile care 'nu sunt încă așezate corect', subliniind că toate observațiile primite vor fi analizate și, acolo unde este cazul, vor fi corectate.
Generali România va despăgubi proprietarul apartamentului cel mai grav avariat de explozia dronei din Galați
Generali România a demarat procesul de despăgubire pentru apartamentul cel mai grav afectat de explozia dronei produse în Galați, în noaptea de 29 spre 30 mai, locuința fiind asigur
Bursa de la București a pierdut în această săptămână aproape 383 de milioane de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 383 de milioane de lei la capitalizare, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat un declin de peste 72 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 607,09 miliarde de lei în
Voican (ANAT): Guvernul și ministerul de resort ar trebui să înțeleagă că atunci când motorul economiei încetinește nu e cazul să pui și frână
Turismul românesc ar trebui să se consolideze în anii mai grei, iar Guvernul și ministerul de resort să înțeleagă faptul că atunci când lucrurile merg anevoios și motorul economiei încetinește nu e cazul să mai pună și frână, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican
Studiu: Trei din zece români cred că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025
Trei din zece români sunt de părere că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025, într-un context marcat de presiune economică, tensiuni sociale și incertitudine politică, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, publicat recent. Potrivit cercetării 'Romanians State of Mind', realizată de AHA Moments, oamenii devin mai
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost resincronizată sâmbătă seara la Sistemul Energetic Național, după finalizarea lucrărilor de înlocuire a transformatorului de evacuare a puterii cu unul de rezervă, a anunțat Nuclearelectrica SA. 'Unitatea 2 CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai, ca urmare a apariției une
Report de peste cinci milioane de euro la Loto 6/49
Un report de peste 27,54 milioane de lei, aproximativ 5,24 milioane de euro, se înregistrează la categoria I a jocului Loto 6/49, iar la Noroc depășește 6,57 milioane de lei (peste 1,25 milioane de euro), informează Loteria Română. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la t
1 Iunie/ InfoCons: Peste 300 de alerte la produse neconforme de tip jucării, în acest an
Peste 300 de alerte referitoare la produsele neconforme de tip jucării au fost emise de la începutul acestui an, a anunțat, sâmbătă, InfoCons. În Aplicația Europeană de Protecția Consumatorilor InfoCons, aceștia pot verifica în secțiunea 'ALERTE' , în bara de 'Căutare' produsele ce au făcut obiectu
Rompetrol Rafinare a obținut un profit net de 567.036 dolari, în primul trimestru din 2026
Rompetrol Rafinare a înregistrat un profit net de peste 567.036 dolari în primul trimestru din 2026, comparativ cu pierderi de 37,32 milioane de dolari în perioada similară din anul precedent, și o cifră de afaceri brută consolidată de peste 1,43 miliarde de dolari, potrivit datelor anunțate vineri de companie. 'Rompetrol
Transelectrica a pus sub tensiune a doua instalație STATCOM pentru stabilitatea Sistemul Electroenergetic Național
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a pus sub tensiune în stația electrică de transformare Bradu cea de-a doua instalație STATCOM din Rețeaua Electrică de Transport (RET), aceasta urmând să contribuie la menținerea stabilității tensiunii în Sistemul Electroenergetic Național (SEN) în perioada minivacanței de Ru
Bursa de la București a închis pe roșu ședința de vineri; indicii au consemnat scăderi de până la 1,62%
Bursa de Valori București (BVB) a închis pe roșu ședința de vineri, indicii consemnând scăderi de până la 1,62%, în timp ce rulajul total s-a cifrat la 113,97 milioane de lei (21,71 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de compa
CONAF: România nu poate avea salarii europene într-o economie subfinanțată și cu productivitate scăzută
România nu poate avea salarii europene într-o economie subfinanțată și cu productivitate scăzută, iar majorările salariale decise administrativ riscă să afecteze competitivitatea, investițiile și locurile de muncă, avertizează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'Majorarea salariului minim reprezintă o






