Lipsa de predictibilitate, atât legislativă, cât şi fiscală, este cea mai mare provocare pe care o întâmpină jucătorii de pe piaţa berii, în condiţiile în care sunt publicate, fără o consultare cu mediul de afaceri, acte normative care afectează activitatea operatorilor economici, a declarat, marţi, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, într-o conferinţă de specialitate.

"Cea mai mare provocare pe care o întâmpinăm este lipsa de predictibilitate, atât legislativă, cât şi fiscală. Acte normative care sunt publicate fără o consultare cu mediul de afaceri, deşi aduc atingere şi afectează în mod direct activitatea operatorilor dintr-un sector de activitate, cum este şi sectorul berii, sunt de natură să creeze distorsiuni în activitatea lor şi atunci pentru noi este foarte important să avem un dialog, să avem o consultare publică, poate chiar prealabilă, elaborării unui act normativ nou, pentru că doar astfel putem ajunge să adoptăm acte normative care să întrunească obiectivul de interes public şi deopotrivă să permită mediului de afaceri să se adapteze mai ales acolo unde sunt schimbări semnificative", a explicat ea.

Potrivit acesteia, sectorul berii a generat de-a lungul timpului peste 1,5 miliarde de euro investiţii, fabricile de bere tradiţionale fiind modernizate şi retehnologizate.

"Avem în acest moment în România unele dintre cele mai moderne fabrici de bere din Europa. Avem deopotrivă o producţie naţională consistentă: peste 97% din berea care se consumă în România este produsă local, iar producţia locală înseamnă ingrediente locale şi forţă de muncă locală. Potrivit studiilor Asociaţiei, industria berii generează în România peste 85.000 de locuri de muncă atât direct, cât şi indirect. Marea parte din locurile de muncă generate în sectoarele conexe se regăsesc în segmentul de retail, în sectorul de aprovizionare, în agricultură şi în sectorul ospitalităţii. Suntem un stimul pentru agricultura României, pentru că sectorul berii preia materiile prime produse în România care sunt la baza acestei băuturi - orzoaică şi hamei în principal - şi există un potenţial real de a creşte ponderea acestor materii în producţia internă de bere, ceea ce automat înseamnă şi un impact pozitiv asupra locurilor de muncă pe care le generăm în sectorul agricol - aproximativ 10.000 la nivel naţional", a menţionat ea.

Julia Leferman a precizat că sectorul berii generează anual peste 860 de milioane de euro valoare adăugată în economie, din care 40% se regăseşte în retail, aproximativ 7% în sectorul HORECA, iar veniturile la bugetul de stat depăşesc jumătate de miliarde de euro.

"Ponderea cea mai mare în venituri o are cota de TVA - aproximativ 53% din această sumă (860 de milioane de euro n. r.) se colectează la bugetul de stat sub formă de TVA -, iar 28% este ponderea accizelor provenite din bere. Sectorul este 100% fiscalizat şi contribuie cu peste 60% din acciza pe care statul român o colectează din segmentul de alcool. Diferenţa o reprezintă impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi contribuţii sociale", a arătat reprezentantul Asociaţiei.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Berarii României, Lucian Ghinea, a readus în discuţie datele demografice în sensul în care milioane de români au plecat din ţară, fapt care s-a resimţit la nivelul consumului de bere, dar şi faptul că sunt probleme din cauza lipsei forţei de muncă.

"Pentru berari, când s-a terminat vara trece perioada de vârf şi de entuziasm. Pentru industria berii urmează o perioadă pe care aş numi-o puţin provocatoare din punct de vedere al datelor demografice. În ultimii ani, un număr mare de concetăţeni au plecat în Europa. Sunt milioane de români care acum creează valoare adăugată şi contribuie la dezvoltarea economiilor din alte ţări şi consumă bere în alte ţări. Am fi vrut să îi avem alături de noi aici, în ţară, să contribuie la creşterea economică din România, să contribuie la consumul responsabil de bere din România. Deci, datele demografice vor fi un mare challenge în ceea ce urmează. (...) Sunt probleme mari să angajăm la orice nivel în companii, fie că e vorba de muncitori calificaţi sau muncitori cu înaltă calificare nu reuşim să angajăm oameni. Pur şi simplu nu găsim. Nu se mai pune problema de salariu şi cât plătim. Pur şi simplu nu găsim. Să chemăm înapoi 4 milioane de români nu cred că este fezabil", a spus Ghinea.

Şi el a atras atenţia asupra necesităţii predictibilităţii legislative şi fiscale.

"Sperăm într-o predictibilitate în partea legislativă şi fiscală şi măcar din acest punct de vedere să nu avem surprize, să nu ne facem singuri probleme aici, local, în ţară, ca să adăugăm la faptul că foarte mulţi concetăţeni au plecat în Europa", a adăugat acesta.

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Berarii României, volumul de bere consumat în România este destul de ridicat, iar în ultimul timp se constată o tendinţă de diversificare a pieţei şi o orientare a consumatorilor către berea premium.

"Suntem la 85 de litri/cap de locuitor, încă sub vârful înregistrat în 2012, când consumul de bere era de 99 de litri/cap de locuitor, sub Cehia care stă la 135 de litri/cap de locuitor. Dar nu atât volumul este direcţia în care ne uităm, ci tendinţa de diversificare a pieţei. Piaţa de bere din România este o piaţă în curs de maturizare, iar în cadrul acestui proces are loc o diversificare a tipurilor de bere pe care le regăsim pe rafturi şi, deopotrivă, o tendinţă a consumatorului român de a se orienta către produse premium, ceea ce poate să conducă la o creştere valorică a acestui sector", a spus Leferman.

La rândul său, Lucian Ghinea a vorbit despre apariţia pe piaţa românească a producătorilor de bere craft, un proces care se manifestă la nivel global.

"Sunt trei perioade pe care le putem izola în evoluţia pieţei berii. Este perioada până în 2007-2008, când am avut un avânt fantastic, atingând aproape 100 de litri/capita, apoi a urmat perioada de recesiune până în 2012, urmată de o revenire cu o oarecare frână în 2013, când am avut o creştere de acciză de 10% peste noapte şi aceasta nu a ajutat la dezvoltarea pieţei. De atunci vedem o creştere extrem de moderată a pieţei berii în consum. Vedem o creştere în valoare, nu atât de mult în cantitate, deşi PIB are o evoluţie foarte bună în ultimii 4-5 ani. Piaţa berii în ultimii 4-5 ani abia trece în zona pozitivă. Deci, nu avem o sărbătoare în ceea ce priveşte consumul de bere volumic. Dar vedem o diversificare a produselor oferite în piaţă de toţi producătorii şi o premiumizare. De asemenea, vedem intrarea producătorilor craft în industria berii, o tendinţă care există la nivel global. A apărut şi la noi în România, este încă într-o stare incipientă. Noi avem deja o microberărie ca membru în Asociaţia Berarii României", a precizat Ghinea.

În privinţa tendinţelor, şeful Asociaţiei a menţionat că probabil vom vedea o dezvoltare în continuare a industriei berii craft şi există semne că sunt consumatori interesaţi de berea mai light.

"Dar sunt doar semne foarte incipiente şi fiecare producător are punctul său de vedere în ceea ce priveşte tendinţele", a subliniat el.

Lucian Ghinea a ţinut să sublinieze calitatea produselor oferite de producătorii de bere din România.

"De-a lungul a 15 ani sunt 1,5 miliarde de euro investiţi în capacităţi de producţie, în modernizare, în direcţia de a produce mai multă bere, mai multă capacitate. Cred că este sectorul recunoscut în România pentru calitatea produselor. 90% dintre producători sunt companii multinaţionale, dar şi companiile naţionale se aliniază la standardele de calitate impuse cumva de multinaţionale. Este o industrie unde calitatea este indiscutabilă şi către această direcţie au mers şi investiţiile în industria berii. Apoi, către dezvoltarea durabilă a industriei, în sensul eficientizării consumului de apă, în limitarea amprente de CO2, apoi ne uităm din ce în ce mai mult la economia circulară, ne uităm la folosirea ambalajelor reutilizabile. Industria berii cred că este în avanposturi în tot ceea ce priveşte dezvoltarea economiei", a adăugat acesta.

Jucători pe piaţa berii s-au reunit marţi la conferinţa "Industria berii din România".AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)