Autorităţile administraţiei publice locale nu au o abordare unitară în ceea ce priveşte înfiinţarea şi administrarea parcărilor publice, astfel încât să crească eficienţa gestionării acestora şi să se reducă dezechilibrele dintre numărul autoturismelor şi numărul locurilor de parcare, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei (CC), remis, marţi, AGERPRES.

Aceasta este una dintre concluziile analizei derulate de CC pe piaţa serviciilor de parcare publică cu plată la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ Braşov, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Craiova.

La nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ analizate, în cinci cazuri (Iaşi, Sibiu, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin şi Târgu Jiu) sunt peste trei autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu peste 11 autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare. Cel mai bine se situează municipiile Timişoara, Braşov şi Piteşti, unde există un loc amenajat pentru parcare pentru mai puţin de două autoturisme înmatriculate.

Autorităţile administraţiei publice municipale înfiinţează, organizează, coordonează, reglementează serviciile publice de parcare, stabilirea amplasamentelor făcându-se împreună cu Poliţia Rutieră.

Astfel, administraţiile publice municipale decid dacă gestionează în mod direct serviciile publice de parcare sau deleagă gestiunea unor operatori (cu capital public, privat sau mixt) prin negociere directă sau prin licitaţie publică, încasând redevenţă de la aceştia.

În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi autorităţile publice municipale gestionează direct parcările publice.

Cu excepţia municipiilor Braşov, Piatra-Neamţ şi Reşiţa - în cazul cărora gestiunea serviciilor de administrare a parcărilor s-a atribuit prin licitaţie publică, în cazul municipiilor Constanţa, Timişoara, Focşani şi Râmnicu Vâlcea, gestiunea serviciilor de administrare a parcărilor s-a atribuit direct unor operatori înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale.

Astfel, concurenţa între furnizorii/prestatorii de servicii de parcare se poate manifesta doar cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie publică pentru desemnarea operatorilor care vor administra parcările.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că, în unele cazuri, durata contractelor de delegare a gestiunii/concesiune pentru servicii de parcare este foarte mare, existând şi posibilitatea de prelungire.

De exemplu, în cazul municipiului Constanţa durata contractului este de 30 de ani, la Timişoara este de 11 ani, prelungit apoi cu încă 5, iar la Reşita de 10 ani.

În municipiul Braşov, parcările publice cu plată sunt exploatate, în baza unei negocieri, de o firmă care exploatează parcările publice cu plată din oraş din anul 2000, deoarece procedura de achiziţie publică iniţiată în 2017, în vederea delegării gestiunii prin concesionare pentru o durată de 10 ani, nu a fost finalizată, fiind contestată.

În aceste condiţii, pe perioada derulării contractului, piaţa este închisă pentru concurenţă. Ca urmare, Autoritatea de concurenţă recomandă autorităţilor publice locale să compatibilizeze contractele şi să le limiteze la o perioadă de 5 ani, încadrându-se astfel în recomandările legale (HG nr. 955/2004) şi să evite prelungirea nejustificată a duratei contractului de delegare a gestiunii/concesiune.

În ceea ce priveşte redevenţa plătită de operatorii care au preluat gestiunea parcărilor publice cu plată, aceasta variază de la un oraş la altul, fără a exista o formulă obiectivă şi transparentă de calcul al beneficiilor unităţii administrativ teritoriale de pe urma operării serviciului

Astfel, în municipiul Constanţa, pentru bunurile date în administrare, concesionarul Confort Urban SRL datorează o redevenţă anuală reprezentând un procent de 50% din profitul anual aferent activităţii de gestiune şi administrare a domeniului public şi privat, fără a se avea în vedere faptul că, în cazul în care concesionarul nu va realiza profit, acesta nu va avea de plătit nicio redevenţă. De altfel, din datele financiare publice, rezultă faptul că în anii 2014 şi 2016, compania Confort Urban SRL a înregistrat pierderi.

În cazul municipiului Timişoara, concesionarul Drumuri Municipale Timişoara SA datorează pentru bunurile date în administrare o redevenţă anuală reprezentând 1% din cifra de afaceri obţinută din exploatarea obiectului concesiunii. Sumele rezultate din exploatarea sistemului public de parcare se constituie venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligaţia de a folosi 50% din profitul obţinut pentru construirea de noi parcări în municipiul Timişoara. Activităţile de reparaţii şi întreţinere a parcărilor concesionate intră, de asemenea, în sarcina concesionarului.

La Focşani, concesionarul Parking Focşani SA trebuie să achite pentru bunurile date în administrare o redevenţă anuală în cuantum de 50.000 lei, în patru rate egale trimestriale.

La Râmnicu Vâlcea, concesionarul Pieţe Prest SA trebuie să plătească pentru parcările publice cu plată în administrare, o redevenţă anuală reprezentând 2% din veniturile încasate, dar nu mai puţin de 5.000 lei/lună.

La Braşov, sumele încasate drept taxe pentru parcare sunt venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligaţia de a plăti o redevenţă lunară în valoare de 35% din acestea, dar nu mai puţin de 100.000 lei, însă acest contract de concesiune va înceta după finalizarea procedurii de achiziţie publică.

Nivelul redevenţei trebuie să constituie unul dintre criteriile obiective care trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de servicii şi să garanteze evaluarea ofertelor în condiţii de concurenţă reală. Redevenţa trebuie să poată fi încasată indiferent de nivelul de profitabilitate al concesionarului.

Parcările de reşedinţă sunt situate la mai puţin de 30 m de imobile, fiind destinate utilizării de către locatarii acestora.

Parcările de reşedinţă sunt, în general, amenajate, exploatate şi întreţinute de autorităţiile administraţiei publice municipale, cu excepţia municipiului Piatra-Neamţ, unde gestiunea parcărilor de reşedinţă a fost atribuită, prin licitaţie publică, companiei Parking SA.

De regulă, parcările de reşedinţă, se atribuie câte un loc de parcare pentru fiecare apartament, în schimbul unei taxe locale pentru parcare stabilită prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice municipale. Dacă numărul cererilor depăşeşte suprafaţa disponibilă, se vor organiza licitaţii la care preţul de pornire este reprezentat de tariful de bază stabilit prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice municipale.

Serviciile de parcare de reşedinţă nu sunt reglementate în Craiova. Nici parcările de reşedinţă din Timişoara nu sunt reglementate, însă taxarea staţionării (sistemul TIMPARK) se aplică în perimetre stabilite împărţite în 4 zone tarifare, prin plata unor abonamente/vouchere de parcare.

Parcările de reşedinţă sunt reglementate la nivelul municipiului Constanţa, fiind instituită taxă locală de rezervare pentru fiecare loc de parcare de reşedinţă.

În Cluj-Napoca parcările de reşedinţă se închiriază persoanelor fizice/persoanelor juridice în schimbul plăţii unor abonamente anuale parking-uri pentru riverani.

Un sistem similar se aplică şi în municipiul Iaşi, unde parcările de reşedinţă se închiriază în urma unei licitaţii publice cu strigare către persoane fizice/juridice pe bază de contract cu durata de valabilitate de 1 an, cu posibilitatea reînnoirii. Preţul de pornire la licitaţie este stabilit prin hotărâre de consiliu local.

O particularitate a sistemului de parcare de reşedinţă din municipiile Constanţa, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Reşiţa şi Focşani este că în intervalul orar 8.00 - 17.00, de luni până vineri, locurile de parcare de reşedinţă libere pot fi folosite de toţi participanţii la trafic.

În mod similar, taxarea utilizării parcărilor cu plată se face doar în intervalul orar 8.00 - 16.00 în municipiile Iaşi şi Drobeta Turnu - Severin şi în intervalul orar 7.00 - 18.00 în municipiile Oradea şi Târgu-Jiu, de luni până vineri, în afara acestor programe de taxare, acestea putând fi exploatate în regim liber.

Aşadar, în afara unor programe de taxare reglementate la nivel local, locurile amenajate pentru parcare, indiferent de natura acestora, respectiv publice cu plată ori de reşedinţă, pot fi exploatate în regim liber, fiind la dispoziţia beneficiarilor acestor servicii.

Această soluţie de reglementare poate constitui o modalitate de optimizare a utilizării locurilor amenajate pentru parcare existente. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)