Cota unică reprezintă principala măsură care favorizează investiţiile în România, în timp ce atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale se află în topul neajunsurilor legislaţiei fiscale curente, a declarat, luni, preşedintele Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham România), Ionuţ Simion, în cadrul unei conferinţe în care au fost prezentate rezultatele unui sondaj privind principalele măsuri de politica fiscală.

"Într-o majoritate covârşitoare, 75% dintre participanţi consideră cota unică ca fiind dintre principalele măsuri care favorizează investiţiile şi fac România competitivă. Pe locul 2, nu surprinzător, pentru că printre membri AmCham nu sunt numai companii multinaţionale, sunt şi companii româneşti, un număr suficient de mare, cea de-a doua măsură foarte apreciată este cota de impozit pe dividende, de 5%, care a stimulat rămânerea capitalului în România. Pe locul trei, destul de aproape, peste jumătate dintre participanţi consideră că stimulentele fiscale sunt măsuri care încurajează mediul de afaceri din România", a spus Ionuţ Simion.

Respondenţii la sondaj au mai menţionat armonizarea legislaţiei fiscale cu legislaţia europeană (58%) şi legislaţia pentru regimul de holding (30,7%), la capitolul avantaje ale politicii fiscale.

"Cea de-a doua întrebare este "Vă rugăm să selectaţi principalele neajunsuri, maxim 5, ale legislaţiei fiscale curente care constituie o barieră pentru investiţii suplimentare şi afectează percepţia generală despre mediul de afaceri din România". "Câştigătorul" acestor măsuri care sunt privite ca fiind neajunsuri o reprezintă atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale. Fie datorită materialităţii lor scăzute, fie datorită faptului că practic nu pot fi aplicate", a afirmat Ionuţ Simion.

El a menţionat existenţa stimulentelor fiscale doar pe hârtie, dar care nu pot fi aplicate, iar exemplul ce cel mai bun îl reprezintă stimulentele din domeniul cercetării şi dezvoltării.

"Evident, Ordonanţa 114 conduce în topul îngrijorărilor membrilor noştri. Această ordonanţă a arătat că în România orice este posibil. Că această stabilitate şi predictibilitate despre care tot am vorbit şi care poate s-a tradus prin modificarea Codului Fiscal în discuţii aprinse, Ordonanţa 114 a arătat că oricând peste noapte pot apărea modificări legislative care pot schimba fundamental regula jocului chiar în timpul jocului", a declarat Ionuţ Simion.

Alte neajunsuri menţionate de respondenţii la sondaj sunt: nearmonizarea la timp a legislaţiei fiscale cu cea contabilă şi neplafonarea CAS şi CASS.

Întrebările din sondaj au vizat de asemenea principalele neajunsuri ale administraţiei fiscale care constituie o barieră pentru investiţii suplimentare şi pentru mediul de afaceri în general. Peste 85% dintre răspunsuri au identificat lipsa digitalizării ANAF în topul neajunsurilor.

Cu privire la măsurile recomandate în vederea îmbunătăţirii legislaţiei fiscale, selecţia acestora se menţine în zona rezolvării deficienţelor semnalate precum: predictibilitatea procesului de adoptare a măsurilor de politică fiscală, 82%; transparenţa şi stabilitatea politicii fiscale - 76%; reducere a evaziunii fiscale prin digitalizare şi alte măsuri de combatere a evaziunii - 72%; modernizarea ANAF - 61%; strategie de stimulare a investiţiilor cu valoare adăugată mare - 50%.

'În timp ce noi stagnăm, statele care înţeleg oportunităţile economiei digitale şi provocările actuale îşi adaptează legislaţia fiscală pentru atragerea şi favorizarea modelelor de afaceri bazate pe inovaţie şi valoare adăugată mare. Dacă România nu va lua urgent măsuri pentru a atrage funcţiile importante ale modelelor de afaceri contemporane - adică să se îndrepte către tehnologie şi activităţi de cercetare-dezvoltare, veniturile fiscale alocate vor fi drastic reduse în comparaţie cu statele ce oferă un cadru naţional complex favorabil investiţiilor", a punctat Mihai Faur, reprezentant al UiPath, companie membră AmCham Romania, referindu-se la recomandarea legată de strategia de stimulare a investiţiilor.

Conform aceluiaşi sondaj, calitatea dialogului dintre contribuabili şi factorii de decizie în ceea ce priveşte măsurile legislativ-fiscale este apreciată ca fiind slabă de peste 67% dintre respondenţi, şi la fel comunicarea dintre contribuabili şi ANAF (61%).

'Semnalele pe care membrii comunităţii AmCham le transmit prin intermediul acestui sondaj relevă câteva teme recurente care se evidenţiază atât ca dezavantaje dar şi ca oportunităţi doar dacă vor fi corect înţelese şi abordate fără întârziere. Mesajul AmCham Romania este că digitalizarea administraţiei fiscale este o urgenţă pentru o administrare eficientă a activitităţilor economice şi pentru creşterea calităţii veniturilor la buget, şi mai ales pentru asigurarea relevanţei României pentru noile modele de afaceri', a concluzionat Alex Milcev, reprezentantul EY Romania în grupul de lucru pentru fiscalitate din cadrul AmCham Romania.

AmCham Romania a derulat în lunile iulie-august 2019 un sondaj în rândul companiilor membre pentru a evalua percepţia acestora cu privire la principalele măsuri de politică fiscală, şi modul în care acestea afectează deciziile de investiţii şi derularea afacerilor în România. La sondaj au participat 128 de companii membre ale organizaţiei. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)