Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, a anunţat, luni, că în perioada următoare vor avea loc discuţii aplicate cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE) cu privire la actualizarea devizelor atât pentru proiectele pre-aprobate, cât şi pentru cele ce urmează să fie executate în POIM (Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, n.r.).

"Vom avea din anul 2021 până în 2027 un nou exerciţiu financiar şi noul POIM. La un moment dat vor fi trei ani care se vor suprapune pe cele două exerciţii. Intrăm pe cheltuieli pe noul exerciţiu, care ajunge la o sumă mai mare de 2,7 miliarde de euro investiţii pe care va trebui să fim capabili să le absorbim, să le gestionăm. Acest lucru va duce undeva la patru miliarde de euro şi vorbesc despre nişte estimări grosiere date de viitorul exerciţiu financiar. În ceea ce priveşte execuţia pe proiectele de apă şi apă canal, pentru 2017 - 2018, comparativ cu perioada din exerciţiul anterior (2007 - 2013, n.r.), din nefericire datele ne arată că suntem în urmă, sub ritmul pe care l-am asigurat iniţial. Este un semnal de alarmă pe care eu cred că trebuie să-l luăm în serios. La Bruxelles vom avea o discuţie foarte, foarte aplicată cu reprezentanţii Comisiei Europene legată de actualizarea devizelor pe proiectele care au fost începute în urmă cu câţiva ani. După cum ştiţi, preţurile practicate astăzi pe piaţă sunt altele, de la salarii la materii prime. Deci, este nevoie să avem această discuţie cu Comisia Europeană legată de posibilitatea ca şi pentru proiectele pre-aprobate şi pentru ce urmează să actualizăm să ajustăm valoarea la lucrările pe care le vom executa pentru a ne asigura că avem firme de construcţii la licitaţii şi că ele se pot acoperi din aceste costuri cu ceea ce au de executat", a declarat Mânzatu, într-o conferinţă de specialitate organizată la Forumul Regional al Apei de la Bucureşti.

Oficialul a subliniat, în acelaşi timp, că statul român trebuie să vină cu un Plan naţional de investiţii integrat care să arate, în următorii 10-12 ani, din ce bani şi în ce zone se va investi pentru a îndeplini atât obiectivele din Tratatul de aderare, cât şi nevoia de a avea apă şi canalizare în localităţile României.

"Finanţarea din bani europeni, pe toate sectoarele, vine prin bugete multianuale. Acum ne îndreptăm către programul de finanţare pentru Infrastructură Mare 2021 - 2027, care urmează să permită decontarea de cheltuieli din 2021 încolo. Evident că POIM 2021 - 2027 nu este încă pus pe hârtie, dar câteva principii au început să fie discutate între Guvernul României şi Comisia Europeană. Evident, că şi noi, partea română, trebuie să ne exprimăm şi să ne susţinem cauza. Va exista un accent important pe canalizare, pe proiectele de apă uzată, pentru că noi acolo avem risc de infringement şi de penalităţi. Pentru zona de investiţii în apă potabilă, Comisia Europeană ne pune să ne uităm către investiţii de dimensiuni mai reduse şi ne propun o prioritizare pe aglomerările care depăşesc 5.000 de locuitori echivalent, pentru eficienţă. Un subiect pe care l-am agreat în discuţiile de nivel tehnic cu Comisia este să încurajăm promovarea de proiecte de mici dimensiuni către acelaşi beneficiar în baza unui singur Masterplan regional. Proiectele de apă uzată ale României sunt uriaşe, de sute de milioane de euro. Guvernul trebuie să vină cu un Plan naţional de investiţii integrat care să arate, în următorii 10-12 ani, din ce bani şi în ce zone investim în aşa fel încât să ne acoperim şi obiectivele din Tratatul de aderare şi nevoia de a avea apă şi canalizare în localităţile României", a explicat ministrul de resort.

Conform datelor MFE, pe sectorul de apă, în prezent, există 44 de proiecte în diferite faze de implementare. Astfel, din acest total, 22 de proiecte au în elaborare studiile de fezabilitate în: Sibiu-Mediaş, Bacău, Prahova, Mehedinţi, Caraş-Severin, Neamţ, Călăraşi, Tulcea, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Bistriţa, Arad, Vaslui, Harghita, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Giurgiu, Covasna, Bihor şi Mureş.

De asemenea, 11 proiecte se află în fază avansată de pregătire (Satu Mare, Suceava, Teleorman, Brăila, Ilfov - EuroApaVol, Sibiu-Făgăraş, Buzău, Argeş, Iaşi, Oneşti şi Ghidigeni), în valoare de 2,61 miliarde de euro, din care pentru o valoare de 598 milioane de euro se estimează contractare la începutul lunii octombrie 2019, aferentă a patru proiecte - Satu Mare, Buzău, Oneşti şi Ghidigeni.

În acelaşi timp, un număr de şapte proiecte au fost aprobate la nivelul Comisiei Europene, în valoare de 1,22 miliarde de euro, pentru zonele Valea Jiului, Vrancea, Alba, Galaţi, Timiş, Turda-Câmpia Turzii şi Cluj-Sălaj.

Pe de altă parte, sunt două proiecte cu o finanţare de 758 de milioane de euro, retrase din evaluare (Ilfov şi Raja Constanţa), ce urmează a fi retransmise în versiune revizuită pe durata lunii septembrie. În plus, există un proiect în valoare de 374 de milioane de euro, aprobat de Autoritatea de Management (AM) pentru judeţul Dolj şi ce urmează să fie transmis Comisiei Europene, în timp ce un alt proiect pentru judeţul Olt (în valoare de 240 de milioane de euro) se află în verificare administrativă şi a eligibilităţii.

Datele ministerului de resort relevă, totodată, că un proiect destinat judeţului Botoşani este fără contract de asistenţă tehnică semnat.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 23 - 25 septembrie, la Palatul Parlamentului, Forumul Regional al Apei Dunăre - Europa de Est 2019. Asociaţia promovează politicile din domeniul apei şi strategiile globale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)